Codalb

Haliaeetus albicilla

Autor: Cristian Mihai

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Este o specie cu răspândire mai mare în nordul, centrul şi estul Europei. Cea mai mare parte a populației europene se regăsește în Norvegia și Rusia, dar populații semnificative se găsesc și în Suedia, Polonia și Germania. Este migratoare în zonele nordice şi estice, de unde pleacă spre sud în timpul iernii, iar în restul arealului de distribuție este o specie sedentară.
În România preferă păduri ripariene din apropierea zonelor umede, situate până la altitudinea de 200 m, principala populație reproducătoare din țară fiind în Dobrogea, în zona Dunării.

POPULAȚIE

Populaţia europeană a speciei este cuprinsă între 9.000 și 12.300 de perechi cuibăritoare, reprezentând aproximativ 50-74% din populația globală. Cele mai mari efective sunt în Norvegia, Rusia şi Polonia. Tendința este de creștere.
În România, populaţia cuibăritoare este estimată la 55-110 perechi, iar pe timp de iarnă efectivul este cuprins între 13 și 254 de indivizi.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

Codalbul este o pasăre caracteristică zonelor deschise din regiunea coastelor marine şi lacurilor cu apă dulce, în apropierea cărora se găsesc arbori bătrâni sau insule stâncoase. Atinge maturitatea sexuală la cinci ani şi trăieşte până la 27 de ani în sălbăticie.
Vânează printr-un zbor jos deasupra apei, de unde îşi prinde prada, sau poate descrie cercuri largi la 200-300 m înălţime, de unde se uită după pradă. La sfârşitul lui aprilie şi începutul lui mai, când peştii depun icrele, stă nemişcat în ape mici şi prinde cu sărituri rapide peştii care trec prin apropiere. Se poate scufunda, dar o face rar. Fură hrană şi de la alte păsări.
Este o specie monogamă, care tinde să îşi păstreze perechea toată viaţa. Primăvara, perechea zboară deasupra teritoriului pe care l-a ocupat şi execută zboruri spectaculoase cu rostogoliri în aer, efectuate la o înălțime de circa 200 m de la sol. Pentru cuibărit foloseşte acelaşi teritoriu an după an, utilizând alternativ 2-3 cuiburi.
Cuibul este construit din crengi aduse de mascul şi aranjate de către femelă. Acesta este căptuşit în interior cu muşchi şi iarbă, uneori şi cu lână. Femela depune de obicei 2 ouă la începutul lunii martie. Incubaţia durează 40-45 de zile şi este asigurată de ambii părinţi, însă femela stă mai mult pe cuib. Masculul stă şi veghează în apropiere. În primele două săptămâni după ce puii eclozează, unul dintre adulţi rămâne la cuib, după care vânează împreună. Puii devin zburători la 70-80 de zile de la eclozare şi sunt independenţi de părinți la 95-100 de zile.

AMENINȚĂRI

- Pierderea și alterarea habitatului.
- Perturbarea cauzată de silvicultură.
- Alterarea resurselor trofice.
- Poluarea și utilizarea ilegală a otrăvurilor.
- Braconajul.
- Perturbarea cauzată de activități antropice.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Interzicerea oricărui tip de activitate care cauzează alterarea habitatelor de hrănire și reproducere a speciei.
- Interzicerea noilor proiecte urbane, incluzând așezările împrăștiate în habitatele de pădure importante pentru reproducerea, hrănirea, odihna sau iernarea speciei.
- Interzicerea realizării noilor infrastructuri liniare care fragmentează habitatele de pădure.
- Evitarea erbicidelor puternice, care reduc diversitatea speciilor-hrană, precum și a bioacumulării acestor tratamente agricole, care cauzează în mod secundar otrăvirea păsărilor.
- Menținerea și dezvoltarea unui peisaj de tip mozaic.
- Menținerea și accentuarea coridoarelor între zonele de pajiști spontane incluzând și arbori, linii de arbori și grupuri de arbori neproductivi dispersate.
- Potrivirea lucrărilor silvice cu biologia speciei pentru a evita perturbarea ei.
- Menținerea miriștilor și interzicerea arderii acestora; menținerea managementului adecvat al miriștii în zonele unde a fost efectuat tradițional.
- Garantarea securității păsărilor prin managementul cablurilor de telecomunicație sau de transport al energiei.
- Izolarea stâlpilor electrici din preajma cuiburilor acestei specii.
- Reglementarea vizitelor și a activităților în zonele critice în timpul celor mai sensibile perioade (reproducere și creșterea puilor), cu restricție totală în cele mai sensibile zone.
- Obținerea informațiilor despre folosirea de otrăvuri și efectele acestora asupra speciei.
- Interzicerea folosirii ilegale a momelilor otrăvite.
- Oprirea devastării ilegale a cuiburilor.
- Controlul şi respectarea legislaţiei vânătorii; cooperare între organizațiile de protecție a mediului, organizațiile de vânătoare, jandarmerie și Garda de Mediu împotriva braconajului.
- Interzicerea construirii de noi parcuri eoliene în apropierea zonelor de reproducere sau de hrănire sau în zonele folosite de către păsări ca rute de migrație.
- Instalarea de cuiburi artificiale în habitatul optim pentru specie.
- Asigurarea hranei pentru specii care se hrănesc cu hoituri, bazată pe reglementarea 1069/2009, în urma evaluării densității păsărilor.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.
- Identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru specie.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

HARȚI JPEG

Harta de distribuție Codalb (Haliaeetus albicilla)