Despre proiect
Descriere Proiect
Proiectul "Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar din România și raportarea în baza Articolului 12 al Directivei Păsări 2009/147/CE – Cod SMIS 2014+ 119428” este un proiect național implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (beneficiar) și Fundația Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă (partener), în baza Contractului de finanțare nr. 211/04.09.2018.
Proiectul este derulat în contextul implementării Programului Operațional pentru Infrastructură Mare 2014-2020, Axa prioritară 4 - Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizare a calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivul Specific (OS) 4.1 „Creşterea gradului de protecţie și conservare a biodiversităţii prin măsuri de management adecvate şi refacerea ecosistemelor degradate”.
Acest proiect contribuie la îndeplinirea obiectivelor Cadrului de Acţiuni Prioritare pentru Natura 2000, Strategiei Europene pentru Biodiversitate 2020 şi Strategiei Naționale şi Planului de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii 2014-2020, aprobată prin HG nr. 1081/2013.
Obiectivul general al proiectului: monitorizarea populaţiilor de păsări de interes comunitar din România şi întocmirea raportului național conform prevederilor Articolului 12 al Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea păsărilor sălbatice.
Obiectivele specifice:
• Crearea și implementarea unui sistem unitar de monitorizare a speciilor de păsări de interes comunitar la nivel național, în vederea realizării raportului de țară în baza prevederilor Articolului 12 al Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC;
• Informarea publicului țintă asupra speciilor de păsări de interes comunitar, a distribuției şi tendinţelor populaţionale ale păsărilor în România.
Localizarea Proiectului:
Proiectul se află localizat pe întreg teritoriul național al României, inclusiv în zona de exclusivitate economică marină, teritoriu pe care au fost desemnate siturile Natura 2000. Proiectul include toate cele 171 de SPA-uri cu coduri cuprinse între ROSPA0001 și ROSPA0171. Siturile menționate au fost desemnate conform legislației în vigoare prin: Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată și completată prin HG nr. 971/2011 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 739 din 31/10/2007), precum și prin HG nr. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 743 din 23.09.2016).
1. Directiva 79/409/CEE - Directiva Păsări
Datorită poziționării geografice și a prezenței unor habitate deosebit de variate, pe teritoriul României sunt asigurate condiții optime pentru un număr mare de specii de păsări. Multe specii fie cuibăresc în țara noastră, fie sunt prezente doar în timpul iernii. La acestea se adaugă și specii prezente numai în perioadele de migrație, primăvara și toamna, când poposesc pentru scurt timp pe teritoriul țării noastre în drumul lor spre nord sau spre sud. În acest context, ca țară membră a Uniunii Europene, în România sunt declarate în prezent 171 de Arii de Protecție Specială Avifaunistică (SPA-uri) care, alături de încă 435 de Situri de Importanță Comunitară (SCI-uri), alcătuiesc cele 606 situri din rețeaua Natura 2000. Bogata biodiversitate a Uniunii Europene, numărând peste 500 de specii de păsări sălbatice, se confruntă cu amenințări grave de mult timp, așteptându-se scăderi ale efectivelor. Cauzele care au condus la această situație sunt: extinderea limitelor așezărilor umane urbane și a transportului, care au fragmentat și redus habitatele; agricultura intensivă, silvicultura și pescuitul, precum și utilizarea pesticidelor au diminuat sursele de hrană; vânătoarea, care a fost reglementată pentru a nu duce la scăderea populațiilor de păsări. Monitorizarea speciilor de păsări presupune colectarea, verificarea și analiza datelor privind populația, distribuția, evoluția sau trendul pe tot cuprinsul țării. Comisia Europeană solicită statelor membre ale UE, la fiecare 3 ani, un raport care să conțină informații generale cu privire la punerea în aplicare a Directivei.
În anul 1979 a fost adoptată Directiva 79/409/CEE, numită și Directiva Păsări (actualizată prin Directiva 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009), ca răspuns la creșterea îngrijorării cu privire la declinul populațiilor de păsări sălbatice din Europa. Aceasta este cea mai veche lege comunitară referitoare la mediu și una dintre cele mai importante, prin care se creează un sistem complet de protecție pentru toate speciile de păsări sălbatice care se găsesc în mod natural în UE. Directiva a însemnat și recunoașterea faptului că păsările sălbatice, dintre care multe migratoare, reprezintă un patrimoniu natural comun al statelor membre și că pentru conservarea lor eficientă este necesară cooperarea la nivel european.
Directiva recunoaște faptul că distrugerea și degradarea habitatelor sunt cele mai grave amenințări pe care le întâmpină conservarea păsărilor și pune mare accent pe protecția habitatelor pentru speciile pe cale de dispariție, precum și pentru cele migratoare (enumerate în Anexa I), prin crearea unei rețele de arii de protecție specială avifaunistică (SPA-uri) care să conțină toate teritoriile potrivite acestor specii. Începând cu anul 1994, toate SPA-urile formează o parte integrantă a rețelei ecologice Natura 2000.
Directiva Păsări interzice activitățile care amenință în mod direct păsările de interes comunitar enumerate în Anexa I (uciderea sau capturarea intenționată, distrugerea cuiburilor și luarea ouălor) și activitățile asociate acestora (comerțul de păsări vii sau moarte), cu câteva excepții (enumerate în Anexa III). Vânătoarea este recunoscută ca fiind o activitate legitimă, dar care trebuie gestionată sustenabil (limitată la speciile enumerate în Anexa II) și include cerința ca păsările să nu fie vânate în perioadele în care sunt vulnerabile, precum migrația spre zonele de cuibărit sau reproducerea și creșterea puilor, și scoate în afara legii toate formele de ucidere neselectivă și pe scară largă a păsărilor (enumerate în Anexa IV). Directiva promovează cercetarea, gestionarea și utilizarea sustenabilă a tuturor speciilor de păsări vizate de directivă (Anexa V).
Anexele Directivei au fost actualizate de mai multe ori, ca urmare a evoluției științifice și a extinderilor succesive ale Uniunii Europene. Aderarea României și Bulgariei la UE a adus cu sine necesitatea unor modificări ale legislației UE de conservare a naturii - Directiva Păsări (2009/147/EEC) și Directiva Habitate (92/43/CEE). Procesul de negociere a modificărilor care urmau a fi aduse anexelor cu tipuri de habitate și specii ale directivelor mai sus menționate a început simultan în toate cele 12 țări candidate din Europa Centrală și de Est, fiind finalizat în momentul aderării celor două state, în anul 2007. Pe baza acordului politic menționat în Tratatul de aderare a Bulgariei și României, Consiliul a adoptat o directivă de punere în aplicare a modificărilor: Directiva 2006/105/CE din 20 noiembrie 2006 de actualizare a Directivelor 73/239/CEE, 74/557/CEE și 2002/83/CE în domeniul mediului.
Prin tratatul de aderare la UE, România și-a asumat obligații specifice privind biodiversitatea, printre ele numărându-se și administrarea unei rețele coerente Natura 2000 (a se vedea Obiectivul Tematic nr. 6: Conservarea și protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor din Acordul de Parteneriat al României cu Uniunea Europeană).
Această asumare presupune transpunerea Directivei Păsări 79/409/CEE în legislația națională a prevederilor cadru din directivă în ceea ce privește instituirea rețelei Natura 2000, dar și a gestionarii sale ulterioare, iar ca măsură de control sunt prevăzute raportări periodice către Comisia Europeană, atât în Directiva Păsări 79/409/CEE cât și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare (articolul 40).
Statutul de protecție a speciilor de păsări de interes comunitar din România
Statutul de protecție este stabilit prin includerea în anexe ale legislației europene și naționale sau în cadrul convențiilor naționale și internaționale referitoare la protecția și conservarea mediului. În continuare sunt enumerate principalele documente care stau la baza stabilirii statutului de protecție a speciilor de păsări:
1. Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) și anexele acesteia;
2. Ordonanta de Urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și anexele acesteia;
3. Cartea roșie a vertebratelor din România (Academia Română, 2005);
4. Legea 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic și anexele acesteia;
5. Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2012;
6. Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna în data de19 septembrie 1979;
7. Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn în data de 23 iunie 1979;
8. Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice (România a aderat prin Legea Nr. 89 din 10 mai 2000);
9. Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariţie (România a aderat prin Legea Nr. 69 din 15 iulie 1994).
2. Sistemul de monitorizare a speciilor de păsări și Raportarea conform Articolului 12 al Directivei Păsări
Comisia Europeana (CE) a solicitat, cu începere din 7 aprilie 1981, în conformitate cu Articolul 12 al Directivei Păsări 2009/147CE, un raport la fiecare 3 ani, care sa cuprindă informații generale cu privire la punerea în aplicare a Directivei Păsări în fiecare Stat Membru. Conform prevederilor Articolului 12 al Directivei Păsări 79/409/CEE:
„Statele Membre trimit Comisiei, la fiecare 3 ani, un raport privind implementarea dispozițiilor naționale stabilite conform acestei directive. Comisia pregatește la fiecare 3 ani un raport de sinteză care cuprinde informaţiile primite de la Statele Membre. Partea din raport referitoare la informațiile furnizate de către un Stat Membru este transmisă înapoi spre verificare autorităților și Statului Membru. Apoi versiunea definitivă a raportului este comunicată Statelor Membre”.
Raportarea conform Articolului 12 al Directivei Păsări a trecut prin diferite etape:
• prima etapă s-a reflectat în principal prin transpunerea legislaţiei europene şi stabilirea condiţiilor tehnice de implementare ale acesteia la nivel naţional;
• în cea de-a doua etapă, implementată cu începere din anul 2008, a fost recunoscută necesitatea unui nou sistem de raportare în cadrul Grupului de Experţi responsabil de raportare astfel încât să permită îmbunătăţirea calităţii rapoartelor şi asigurarea datelor necesare cu privire la starea de conservare a speciilor de păsări şi evidențierea tendințelor populaţionale ale acestora în mod similar cu formatul de raportare conform Articolului 17 al Directivei Habitate 92/43/EEC.
Caracteristicile noului sistem de raportare:
a. trecerea la un sistem care să asigure informaţii referitoare la starea şi tendinţele populaţionale ale speciilor de păsări.
b. o modificare a ciclului de raportare de la 3 ani la 6 ani, sincronizat cu cel al raportării conform Articolului 17 al Directivei Habitate 92/43/EEC, asigurându-se astfel furnizarea de informaţii cu privire la implementarea politicilor de mediu în perioada analizată.
Între anii 2008-2010 a fost dezvoltat un nou format de raportare pentru Articolul 12, acesta fiind utilizat și în cadrul primului raport al României, finalizat și transmis în 2013. Acest nou format de raportare a presupus:
- dezvoltarea unui cadru standardizat și evidențierea unui nivel de referință pentru fiecare specie de pe lista natională de referință;
- estimarea efectivelor populaționale pentru fiecare specie de pe lista națională de referință;
- estimarea tendinţelor populaţionale ale speciilor de păsări pe termen scurt (2001 - 2012) și termen lung (cu începere din 1980) acolo unde au existat serii lungi de date;
- stabilirea distribuției și arealului pentru fiecare specie de pe lista națională de referință;
- identificarea presiunilor și ameninţărilor pentru speciile de păsări de pe lista națională de referință și propunerea de măsuri generale de conservare.
Rezultatele obținute la prima raportare a României din 2013 sunt disponibile pe pagina web: http://forum.eionet.europa.eu/nrc-biodiversity-and-ecosystems-indicators-and-assessments/library/consultations/consultation-state-nature-eu unde pot fi vizualizate comparativ cu rezultatele obținute de celelalte state membre, ca parte a publicației The State of Nature in the EU. Merită subliniat că în România a existat anterior raportării din 2013 doar un proiect guvernamental de monitorizare a populațiilor de păsări de pe lista națională de referință care să permită colectarea de date în mod sistematic. Acest proiect a permis stabilirea unui nivel populațional de referință pentru fiecare dintre speciile pentru care s-au colectat informații. În cazul estimărilor de tendință pe termen scurt și termen lung estimările efectuate s-au bazat pe datele deținute anterior de instituțiile contractate pentru a întocmi raportul și care aveau o lungă experiență în domeniu.
Procesul de elaborare a celui de-al 2-lea raport, care face obiectul Proiectului, presupune asumarea de către țara noastră a unor obligațtii suplimentare, și anume:
a) Estimări populaționale și calculul de densități acolo unde este relevant pentru fiecare specie de pe lista lista națională de referință, atât la nivel național, cât și pentru rețeaua de SPA-uri.
b) Raportarea distribuțiilor pentru fiecare specie de pe lista națională de referință, atât la nivel național, cât și în rețeaua de SPA-uri (arii de protecție specială avifaunistică).
c) Estimarea tendințelor pe termen scurt și lung pentru un număr cât mai mare de specii aflate pe lista națională de referință. De remarcat că procesul desemnării de situri Natura 2000 a continuat și după 2013, ceea ce face posibil ca pentru un anume număr de SPA-uri să nu fi existat programe anterioare de monitorizare, cu efect asupra posibilității estimării tendințelor populaționale, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
d) Estimarea principalelor presiuni și amenințări asupra populațiilor de păsări și stabilirea unui set de măsuri generale de conservare;
e) Colectarea de date cu privire la speciile de păsări admise la vănătoare în România;
f) Elaborarea Listei roșii de păsări din România.
Ca urmare a implementarii acestui proiect, România a prezentat a doua raportare către UE, respectând astfel criteriile pentru monitorizarea stării de conservarea a speciilor în baza Articolului 12 din Directiva Păsări, respectiv: monitorizarea va presupune colectarea, verificarea şi analiza datelor privind arealul, suprafaţa, populaţia, distribuţia, evoluţia sau trendul etc., pe tot cuprinsul ţării. Condiţiile generale şi specifice care se impun pentru a asigura consistenţa şi focalizarea asupra monitorizării speciilor se referă în primul rând la faptul că monitorizarea se va concentra asupra tuturor speciilor de păsări amintite în listele de referinţă elaborate de CE.
Metodologia de monitorizare va fi unică și adoptată la nivel naţional, rezultând ca un instrument coerent şi unitar de colectare şi analiză a datelor privind speciile de păsări de interes comunitar de pe teritoriul României. Datele colectate în baza acestei metodologii vor susţine în mod direct îmbunătăţirea calităţii planurilor de management al ariilor protejate, vor fundamenta deciziile şi reglementările în domeniul biodiversităţii din România. De asemenea, monitorizarea speciilor de păsări de interes comunitar, derulată conform metodologiei create în cadrul proiectului, va genera datele şi analizele necesare raportării periodice la Comisia Europeană, şi ulterior anului 2019.
Datele rezultate prin implementarea proiectului vor fi puse la dispoziţie instituţiilor responsabile de monitorizarea la nivel naţional a speciilor de păsări de interes comunitar. Cadrul unitar de monitorizare va permite monitorizarea speciilor de păsări de interes comunitar şi va putea asigura furnizarea informaţiilor referitoare la raportare, respectiv: mărimea populaţiilor/suprafaţa habitatului, tendinţele de creştere sau scădere a populaţiilor, a raportului faţă de condiţiile favorabile etc.
Pe baza acestor informaţii va putea fi stabilit statutul de conservare a speciilor (favorabil, inadecvat sau nefavorabil).