Stârc de cireadă

Bubulcus ibis

Autor: Daniel Petrescu

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Specia prezintă un areal de distribuţie mare, care cuprinde toate continentele, exceptând zonele polare. În Asia şi Europa are o distribuţie fragmentată, fiind prezentă cu precădere în vestul continentului european (în special în Spania, Portugalia, Franţa şi Italia), specia fiind în extindere teritorială şi creştere numerică în Peninsula Balcanică. O parte dintre păsările din vestul continentului migrează iarna în Africa de Nord, iar restul populațiilor europene iernează în Orientul Mijlociu.
În România a fost considerată până de curând specie accidentală, însă a fost identificată cuibărind izolat în efective mici în Delta Dunării, Balta Mică a Brăilei și Câmpia Română. Deşi considerată a fi în expansiune, specia este rară şi cu puţine observaţii în jumătatea sudică a țării.

POPULAȚIE

În Europa, populaţia este estimată la 76.100-92.300 de perechi, estimându-se reducerea acesteia cu până la 25% în decurs de trei generații (aproximativ 20 de ani).
În România, populaţia are o tendință crescătoare și este estimată la 30-60 de perechi cuibăritoare, în Delta Dunării, în Balta Mică a Brăilei și Câmpia Română.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

Preferă zonele de câmpie şi se hrăneşte pe pajişti inundate, orezării și alte zone cu apă de mică adâncime sau, frecvent, pe pajişti uscate. De asemenea, specia este observată pe terenuri arabile şi păşuni, uneori în proximitatea animalelor aflate la păscut, sau pe malurile lacurilor, ale canalelor, heleșteielor etc.
Se hrănește ziua, urmărind cirezile de animale și utilajele agricole pentru a captura prada speriată de acestea. Dieta stârcilor de cireadă constă în insecte şi alte nevertebrate, aceștia vânând solitar sau în grupuri de câteva exemplare. Specia este migratoare, parţial migratoare şi dispersivă. În România este prezentă în perioadele de cuibărit şi de pasaj, în acestea din urmă prezentând un comportament mai gregar.
Este cel mai teritorial dintre stârci și este monogam doar în sezonul de cuibărit, formând perechi noi în fiecare an. Cuibăreşte în copaci în zone umede, în sălcii joase sau stufărișuri, în colonii polispecifice cu alte specii de stârci. Masculii își stabilesc teritoriul și se afișează ostentativ în copacii din colonie, scuturând crengile și ținând ciocurile în sus. După împerechere, partenerii construiesc un cuib pe o platformă din ramuri, la înălțimi care ating și 20 m de la nivelul solului. Femela este cea care aranjează materialul adus de mascul. Ponta constă cel mai adesea din 4-5 ouă de 45 x 53 mm mărime, care sunt depuse la sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai. Incubația este asigurată pe rând de către ambii adulţi. Puii zboară din cuib după 30 de zile de la eclozare, însă nu sunt independenți față de părinți decât după alte două săptămâni. Perechile depun două ponte pe an.

AMENINȚĂRI

- Pierderea și alterarea habitatului.
- Poluarea și gestionarea defectuoasă a apelor.
- Braconajul.
- Perturbarea antropogenă.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Respectarea restricțiilor în zonele ripariene.
- Managementul deșeurilor în zonele umede.
- Protecţia coloniilor mono sau polispecifice.
- Garantarea protejării locurilor de cuibărire și de hrănire.
- Conservarea pădurilor aflate în vecinătatea habitatelor acvatice și a vegetației ripariene.
- Încurajarea folosirii produselor agrochimice selective și cu toxicitate redusă pe terenurile din vecinătate.
- Încurajarea măsurilor de evitare a secării și a schimbării artificiale bruște a regimului de ape din zonele umede.
- Controlul şi respectarea legislaţiei vânătorii; cooperare între organizațiile de protecție a mediului, organizațiile de vânătoare, jandarmerie și Garda de Mediu împotriva braconajului.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.
- Identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru conservarea speciei.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

HARȚI JPEG

Harta de distribuție Stârc de cireadă (Bubulcus ibis)