Fluierar cu picioare roșii

Tringa totanus

Autor: Daniel Petrescu

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Fluierarul cu picioare roșii este o specie larg răspândită, care cuibărește în aproape toată Europa, Asia de Vest, Centrală și de Est precum și în nordul Africii, mai precis în Tunisia, unde există o populație cuibăritoare sedentară. Este o specie migratoare, cu excepția zonelor vestice și sudice din Europa și sud-vestul Asiei, unde este sedentară. Iernează în special în zonele de coastă din Africa, în sudul Asiei și în câteva enclave din Australia.

POPULAȚIE

Populația europeană a speciei este mare, estimată la circa 340.000-484.000 de perechi cuibăritoare, dar între anii 1980-2013 tendința populațională s-a aflat într-o scădere moderată.
În România, populația cuibăritoare este cuprinsă între 200 și 2.000 de perechi, iar în timpul pasajului efectivele cresc, fiind cuprinse între 10.000 și 30.000 de indivizi.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

În sezonul de cuibărit preferă zonele de coastă mlăștinoase, pajiștile umede și mlaștinile ierboase. În pasaj se găsește frecvent în pajiști inundate și pe malurile lutoase ale râurilor și lacurilor. În timpul iernii, fluierarul cu picioare roșii este găsit preponderent în zona de coastă, ocupând plaje pietroase, nisipoase ori mâloase, mlaștini sărate, lagune și estuare. Longevitatea maximă înregistrată în natură este de 26 de ani și nouă luni. Specia atinge maturitatea sexuală la vârsta de un an.
Se hrănește atât ziua, cât și noaptea, în grupuri care ajung și la 100 de exemplare, deseori fiind observat hrănindu-se împreună cu alte specii de limicole și doar ocazional fiind văzut solitar. Pentru a captura prada folosește diferite metode, de la mers vioi până la pândit staționar sau chiar înot. Dieta sa este formată predominant din insecte, păianjeni și anelide, iar în afara sezonului de cuibărit se hrănește și cu moluște, crustacee și pești de mici dimensiuni.
Cuibul este format într-o depresiune, pe o movilă sau la baza unei tufe, fiind de obicei bine ascuns de frunze care atârnă. Specia cuibărește solitar, cu mai puțin de 10 perechi/km², dar și grupată în colonii extinse. Este o pasăre monogamă pe durata unui sezon de reproducere. A fost observat însă un anumit grad de atașament, atât în privința locului de cuibărit, cât și în privința partenerului. Femela depune 3-5 ouă în perioada aprilie-iunie. Incubația durează între 22 și 25 de zile și este asigurată de către ambii parteneri. Puii sunt predominant crem cu linii negre-maronii pe partea dorsală și nuanțe albicioase pe abdomen. Ei devin zburători după aproximativ 25 de zile. Sunt îngrijiți de ambii părinți în tot acest timp și au fost semnalate frecvente cazuri în care femela părăsește puii nezburători, pe care îi lasă în grija masculului. Perechea depune o singură pontă într-un sezon de reproducere.

AMENINȚĂRI

- Pierderea și alterarea habitatului.
- Poluarea și gestionarea defectuoasă a apelor.
- Perturbarea antropogenă.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Respectarea restricțiilor în zonele ripariene și costiere.
- Măsuri de management pentru vegetația palustră și ripariană, cu scopul de a menține sau de a reface vegetația la un nivel ecologic optim.
- Managementul deșeurilor și al apelor uzate în zona habitatelor importante pentru specie.
- Managementul nivelului de apă din rezervoare, în acord cu necesitățile ecologice ale speciei.
- Menținerea de fâșii necultivate de minimum 1,5 m între terenurile cultivate și zonele umede, unde folosirea chimicalelor este strict interzisă.
- Încurajarea folosirii produselor agrochimice selective și cu toxicitate redusă și evitarea folosirii semințelor tratate pe terenurile folosite de specie pentru hrănire în timpul migrațiilor.
- Aplicarea acțiunilor necesare garantării disponibilității hranei și a condițiilor de procurare a acesteia în zonele importante pentru migrație a speciei.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.
- Identificarea zonelor de cuibărit, migrație, hrănire și aglomerare importante pentru conservarea speciei.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

HARȚI JPEG

Harta de distribuție Fluierar cu picioare roșii (Tringa totanus)