Șerpar

Circaetus gallicus

Autor: Cosmin Manci

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Este o specie prezentă în cea mai mare parte a continentului european. Arealul european suferă o scizură nord-sud dinspre Danemarca spre Italia (inclusiv), se continuă însă peste Peninsula Iberică spre nord-nord-vestul Africii, cu extindere spre Asia. Populațiile care cuibăresc în palearctic sunt migratoare, iar cele din sud-estul Asiei sunt rezidente. Cartierele de iernare pentru cele migratoare se regăsesc în Africa.

POPULAȚIE

Populaţia europeană a speciei este cuprinsă între 17.600 și 20.900 de perechi cuibăritoare. S-a menţinut stabilă între 1970 și 1990. Specia a scăzut în Turcia, în perioada 1990-2000, şi s-a menţinut stabilă în restul continentului. În prezent, tendința este stabilă.
În România, populaţia cuibăritoare este estimată la 545-1.110 perechi.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

Şerparul este o specie care preferă un mozaic de habitate, cu zone împădurite folosite pentru cuibărit şi cu zone deschise preferate pentru hrănire.
Este o specie diurnă, care se hrăneşte în special cu alege şi cu şerpi, cu precădere speciile neveninoase. În dieta ei se mai găsesc şi şopârle, broaşte, mamifere mici şi mai rar păsări sau nevertebrate. Pentru a se hrăni, zboară la înălţime mare şi planează stând în același loc în căutarea prăzii.
Ziua staționează pe arbori înalți, care îi asigură coeficientul de siguranță necesar prin posibilitatea controlului unui câmp larg vizual. Este o specie tăcută, care trăieşte până la 17 ani. Atinge maturitatea sexuală la vârsta de trei-patru ani.
Se reproduce în perioada aprilie-iulie, construindu-și în fiecare an alt cuib şi uneori alungă de la cuibul lor alte specii. Cuibul este plasat de regulă în arborii înalți din liziere sau rariști de pădure. El este construit de ambii părinţi din crengi şi este căptuşit cu iarbă. Mult mai rar au fost semnalate cazuri în care specia a fost găsită cuibărind pe stânci.
O particularitate a speciei este aceea că femela depune un singur ou în luna mai, cu o dimensiune de circa 72,8 x 58,6 mm. Foarte rar sunt raportate ponte de înlocuire. Oul este oval, alb, mat, indirect pătat prin contact cu resturile organice rămase (chiar dacă numai temporar) în cuib. Incubaţia durează 45-47 de zile şi este asigurată de către femelă, care este hrănită de mascul în toată această perioadă. Puii devin zburători la 60-80 de zile de la eclozare.

AMENINȚĂRI

- Pierderea și alterarea habitatului.
- Perturbarea cauzată de silvicultură în perioada de reproducere.
- Alterarea resurselor trofice.
- Poluarea și utilizarea ilegală a otrăvurilor.
- Braconajul, în special în perioada de reproducere.
- Perturbarea cauzată de activitățile antropice.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Interzicerea oricărui tip de activitate care cauzează alterarea habitatelor de hrănire și reproducere ale speciei.
- Evitarea erbicidelor puternice, care reduc diversitatea speciilor-hrană, precum și a bioacumulării acestor tratamente agricole, care cauzează în mod secundar otrăvirea păsărilor.
- Interzicerea noilor proiecte urbane, incluzând așezările împrăștiate în habitatele de pădure importante pentru specie.
- Interzicerea realizării noilor infrastructuri liniare care fragmentează habitatele de pădure.
- Interzicerea noilor activități de exploatare (cariere, mine) în păduri și în zonele de tampon și evaluarea necesității de limitare a activităților în derulare aprobate.
- Menținerea și dezvoltarea unui peisaj de tip mozaic.
- Menținerea și accentuarea coridoarelor între zonele de pajiști spontane incluzând și arbori, linii de arbori și grupuri de arbori neproductivi dispersate.
- Potrivirea lucrărilor silvice cu biologia speciei pentru a evita perturbarea ei.
- Oprirea devastării ilegale a cuiburilor.
- Controlul şi respectarea legislaţiei vânătorii; cooperare între organizațiile de protecție a mediului, organizațiile de vânătoare, jandarmerie și Garda de Mediu împotriva braconajului.
- Interzicerea construirii de noi parcuri eoliene în apropierea zonelor de reproducere sau de hrănire sau în zonele folosite de către păsări ca rute de migrație.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.
- Identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru specie.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

HARȚI JPEG

Harta de distribuție Șerpar (Circaetus gallicus)