Corb

Corvus corax

Autor: Daniel Petrescu

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Specia este foarte larg răspândită pe glob, fiind prezentă în Eurasia, America Centrală și de Nord, în întreaga regiune holarctică până în regiunea arctică. Este de asemenea prezentă în deșerturile din Africa de Nord și în insulele din Oceanul Pacific.

POPULAȚIE

Populația de corb din Europa este cuprinsă între 611.000 și 1.160.000 de perechi cuibăritoare, în perioada 1980-2013 cunoscând o creștere moderată.
În România, populaţia estimată este cuprinsă între 27.000 și 55.000 de perechi cuibăritoare.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

Corbul este o pasăre sedentară, care în iernile mai grele coboară din înălțimile montane spre zonele mai joase, unde își poate găsi hrana mai ușor. Păsările din regiunea arctică migrează pentru iernare spre sud. O dispersie pe scară locală se poate întâlni la toate populațiile, inclusiv la cele sedentare. Păsările din regiuni mai reci, cum ar fi Himalaya și Groenlanda, au în general o talie mai mare, în timp ce cele din regiunile mai calde sunt de dimensiuni mai mici. În Tibet au fost înregistrate exemplare la înălțimi de până la 5.000 m, iar pe muntele Everest specia a fost identificată la o altitudine maximă de 6.350 m.
Cei mai mulți corbi preferă pentru cuibărit și hrănire zonele împădurite, cu întinderi mari de terenuri deschise aflate în apropiere, sau regiunile de coastă. În unele zone cu densitate mare a populației umane, specia poate fi văzută cuibărind chiar în așezările umane, profitând astfel de o sursă abundentă de hrană. Păsările tinere pot călători în stoluri, dar mai târziu își vor stabili propriul teritoriu. Pe perioada iernii pot fi observați deseori adunați în grupuri destul de mari. Se deplasează cu bătăi puternice de aripi, care produc un sunet caracteristic. Planează mai des decât restul ciorilor.
Dieta speciei este una oportunistă. Regimul de hrană de tip omnivor asigură identificarea ușoară a surselor de hrană, care pot fi reprezentate de insecte, cereale, fructe, animale mici (mamifere și păsări mici, broaște, șopârle), ouă și pui de păsări, leșuri sau resturi alimentare din gunoaie.
Este o specie monogamă, perechea păstrându-se pe toată durata vieții. Pot fi văzuți în perechi chiar și în afara perioadei de împerechere, care la această specie începe în luna februarie. Perechea execută zboruri nupțiale acrobatice și spectaculoase, apărându-și foarte bine teritoriul de cuibărit de alți corbi. Cuibul este construit în partea superioară a coronamentului unor arbori bătrâni sau pe stânci, în zone greu accesibile. Este realizat din mai multe rânduri de crengi împletite, consolidate apoi cu nămol și căptușite cu păr, lână și alte materiale moi. O pereche poate folosi ani la rând același cuib, pe care îl consolidează în fiecare perioadă de cuibărit. Pe perioada clocitului, femela este hrănită de către mascul, care păzește și cuibul. Ea nu poate pleca de pe cuibar, deoarece temperatura scăzută ar determina deteriorarea pontei, care este clocită încă de la depunerea primului ou. Perioada de incubație este de 21 de zile, ponta fiind formată din 4-6 ouă albastru-verzui, care sunt depuse câte unul pe zi. Puii sunt hrăniți de către ambii părinți și părăsesc cuibul după 40 de zile de la eclozare, însă ei sunt dependenți de hrana găsită de către părinți până la 60 de zile.

AMENINȚĂRI

- Pierderea și alterarea habitatului.
- Perturbarea cauzată de silvicultură, braconaj și de alte activități antropice.
- Alterarea resurselor trofice.
- Managementul neadecvat al carierelor.
- Utilizarea ilegală a otrăvurilor.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Interzicerea oricărui tip de activitate care cauzează alterarea habitatelor de hrănire și reproducere a speciei.
- Interzicerea căilor neautorizate de-a lungul stâncăriilor unde cuibărește specia.
- Limitarea înființării carierelor și a altor infrastructuri industriale în zona de reproducere.
- Evitarea erbicidelor puternice, care reduc diversitatea speciilor hrană, precum și a bioacumulării acestor tratamente agricole, care cauzează în mod secundar otrăvirea păsărilor.
- Limitarea activităților de silvicultură doar în afara perioadei de reproducere.
- Asigurarea hranei pentru specii care se hrănesc cu hoituri, bazată pe reglementarea 1069/2009, în urma evaluării densității păsărilor.
- Eliminarea braconajului și a devastării ilegale a cuiburilor.
- Controlul şi respectarea legislaţiei vânătorii; cooperare între organizațiile de protecție a mediului, organizațiile de vânătoare, jandarmerie și Garda de Mediu împotriva braconajului.
- Regularizarea activităților turistice în zonele de importanță ridicată (mai ales în perioada de reproducere și creștere a puilor) sau chiar interzicerea acestor activități.
- Stabilirea rutelor de agrement împreună cu asociațiile și grupurile implicate în sporturi în aer liber, cu scopul de a evita perturbarea păsărilor.
- Interzicerea construirii de parcuri eoliene în apropierea zonelor de reproducere sau de hrănire și în zonele intens folosite de către păsări.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.
- Identificarea zonelor importante pentru conservarea speciei.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

HARȚI JPEG

Harta de distribuție Corb (Corvus corax)