Chiră de mare

Thalasseus sandvicensis

Autor: Daniel Petrescu

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Chira de mare se găsește în Europa, în partea de vest a Africii și în partea de sud a Statelor Unite. Cuibărește sezonal în zonele de coastă în cea mai mare parte a Europei și la est de Marea Caspică. Arealul de iernare al speciei se întinde de la Marea Caspică, Marea Neagră și Marea Mediterană până pe coastele Africii de Vest și Sud și de la Marea Roșie până în partea de nord-vest a Indiei și Sri Lanka.
În România este întâlnită în Delta Dunării și în complexul lagunar Razelm-Sinoe.

POPULAȚIE

Populația cuibăritoare în Europa este cuprinsă între 79.900 și 148.000 de perechi, tendința fiind fluctuantă.
Populația din România este estimată la 100-1.000 de perechi cuibăritoare, iar în perioada pasajelor efectivele cresc, ajungând la 5.000-50.000 de exemplare.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

Este o specie care apare exclusiv în regiunile de coastă, îndeosebi în zonele cu apă caldă. În perioada de reproducere, coloniile ocupă teritorii pe insule nisipoase sau calcaroase, dune de nisip, zone litorale și în delte. Pentru cuibărit preferă movile de nisip, pietriș, noroi sau coral. În afara perioadei de reproducere vizitează litoraluri nisipoase sau pietroase, terase nămoloase, estuare și golfuri, hrănindu-se la mare. Este o specie gregară pe toată durata anului, adeseori adunându-se pentru a se hrăni în stoluri în zonele în care prada este abundentă (deși se poate hrăni și singuratic).
Atinge în libertate longevitatea maximă de 30 de ani și opt luni. Ajunge la maturitate sexuală la vârsta de trei ani.
Se hrănește în majoritate cu pești marini de mici dimensiuni, viermi, creveți și fură puii nezburători ai altor păsări. Pentru a captura pești, îi localizează printr-un zbor executat pe loc (uneori și de la 10 m înălțime), după care își strânge aripile și plonjează vertical sau oblic în apă cu viteză și aproape întotdeauna cu succes. Uneori păsările adulte își pot apăra propriile teritorii de hrănire situate de-a lungul țărmului, alungând alte exemplare din aceeași specie.
Sosește din cartierele de iernare în luna aprilie. Cuibărește în colonii mari cu alte specii de chire sau cu pescăruși râzători (Larus ridibundus). Este o specie monogamă, iar în timpul ritualului nupțial perechea execută dansuri sincrone, învârtindu-se în cerc, cu ciocurile întredeschise. Cuibul este format într-o adâncitură superficială, amplasată pe o movilă de nisip, pietriș, noroi sau coral, preferabil departe de vegetație. Ponta este depusă în a doua parte a lunii mai și este formată din 1-2 ouă de diferite culori, cu o dimensiune medie de 50,7 x 35,9 mm. Incubația durează în jur de 21-29 de zile și este asigurată de ambii parteneri. În prima săptămână clocește doar femela, care este hrănită în acest timp de către mascul. După eclozare, puii se adună în creșe, pentru o mai bună protecție împotriva prădătorilor. Ei sunt hrăniți de către adulți. Puii devin zburători la 28-30 de zile, însă mai rămân o perioadă dependenți de grija părinților.

AMENINȚĂRI

- Pierderea și alterarea habitatului.
- Poluarea și gestionarea defectuoasă a apelor.
- Perturbarea antropogenă.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Respectarea restricțiilor în zonele ripariene și costiere, inclusiv a celor care se referă la construcții.
- Măsuri de management pentru vegetația palustră, cu scopul de a menține sau de a reface vegetația la un nivel ecologic optim.
- Managementul deșeurilor și al apelor uzate în habitatele importante pentru specie și în vecinătatea acestora.
- Dezvoltarea măsurilor speciale pentru a întreține și restabili coloniile existente, de asemenea restaurarea și dezvoltarea zonelor potențiale pentru stabilizarea coloniilor.
- Limitarea activităților ce cauzează pierderi de habitat în locuri de cuibărit, locuri de hrănire și rute de migrație. Interzicerea activităților în zonele cu importanță ridicată.
- Limitarea accesului (pe sol, mare sau aer) în zona coloniilor sau în alte zone cu importanță ridicată, cel puțin pe perioada în care păsările utilizează aceste zone.
- Încurajarea folosirii produselor agrochimice selective și cu toxicitate redusă și evitarea folosirii semințelor tratate în vecinătatea zonelor umede; încurajarea producției organice.
- Managementul nivelului de apă din rezervoare, în acord cu necesitățile ecologice ale speciei.
- Elaborarea și implementarea planurilor de management pentru sărăturile active și abandonate, corespunzătoare necesităților ecologice ale speciei.
- Crearea insulelor sau a platformelor artificiale pentru creșterea succesului de reproducere în zonele umede artificiale sau seminaturale.
- Identificarea zonelor de hrănire, de odihnă și grupare a păsărilor, care au importanță din punctul de vedere al conservării coloniilor de reproducere.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.
- Identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru specie.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

HARȚI JPEG

Harta de distribuție Chiră de mare (Thalasseus sandvicensis)