Fugaci mic

Calidris minuta

Autor: Cristian Mihai

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Este o specie palearctică, cu populații cuibăritoare din partea nordică a Scandinaviei până la delta râului Yena în Siberia, de-a lungul coastei Oceanului Arctic.
În România apare numai în timpul migrației, mai ales în Dobrogea, la habitate acvatice diferite, precum malurile mlăștinoase ale lacurilor mari, malurile nisipoase din Delta Dunării, de-a lungul canalelor și în bălțile cu apă salmastră.

POPULAȚIE

În Europa, populația cuibăritoare este cuprinsă între 48.200 și 76.000 de perechi, tendința fiind stabilă.
În timpul pasajelor, pot fi observate în România între 20.000 și 150.000 de exemplare.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

În perioada de reproducere, specia ocupă habitatele de tundră aflate la mică altitudine din regiunea arctică. Preferă suprafețele de sol aride, fără vegetație, cu tufișuri sporadice de sălcii de talie mică (Salix herbacea), care se află în apropierea zonelor mlăștinoase. De asemenea, preferă și acele habitate unde între mușchi și rogoz se intercalează frecvent movile cu vuietoare (Empetrum sp.). Evită zonele în care precipitațiile anuale ajung să depășească 250 mm. În timpul iernii, specia poate fi observată frecvent în bancuri nisipoase și nămoloase estuariane și în lagune închise de-a lungul coastelor. Apare, de asemenea, și în interiorul continentului, pe bălți, iazuri, mlaștini, pe malurile nămoloase și nisipoase ale râurilor și în zone inundate cu vegetație densă.
Specia migrează pe distanțe mari, traversând tot palearcticul de vest. Ocazional, poate rămâne nomadă, în timpul sezonului rece urmărind schimbările habitatelor. În afara sezonului de reproducere zboară în stoluri de 20-30 de exemplare, deseori amestecându-se în stoluri mixte cu alte specii de fugaci.
În sezonul de cuibărit consumă în principiu diptere adulte și larvele acestora, pe care le culege din mâlul prezent la marginea habitatelor acvatice. În afara acestei perioade din an, hrana consumată este mult mai variată, constând din moluște, crustacee, insecte (Formicidae, Hymenoptera, Diptera, Coleoptera), viermi inelați. Poate consuma și diverse plante.
Cuibul este o format într-o adâncitură superficială în sol, fiind căptușit cu vegetație. În acest cuib femela depune de obicei 3-4 ouă, pe care le incubează timp de 20-21 de zile. Puii sunt îngrijiți probabil de ambii părinți, însă informațiile cunoscute despre această specie nu sunt complete. Au fost constatate frecvent și cazuri de poligamie, atât femela, cât și masculul putând incuba ponte separate.

AMENINȚĂRI

- Pierderea și alterarea habitatului.
- Poluarea și gestionarea defectuoasă a apelor.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Respectarea restricțiilor în zonele ripariene și costiere, inclusiv a celor care se referă la construcții.
- Managementul deșeurilor și al apelor uzate în jurul zonelor umede.
- Menținerea de fâșii necultivate de minimum 1,5 m între terenurile cultivate și zonele umede, unde folosirea chimicalelor este strict interzisă.
- Încurajarea folosirii produselor agrochimice selective și cu toxicitate redusă și evitarea folosirii semințelor tratate pe terenurile din vecinătate.
- Evaluarea nivelului de poluare a zonei umede și executarea programelor destinate îmbunătățirii calității apei.
- Managementul adecvat al nivelului de apă din ecosisteme acvatice, în concordanță cu necesitățile ecologice ale speciei.
- Interzicerea proiectelor de infrastructură în zonele umede și a lucrărilor de curățare/mentenanță a canalelor dacă nu sunt necesare pentru managementul sitului. Excepțiile trebuie autorizate de autoritatea de management a ariei protejate.
- Identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru conservarea speciei.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.