Capîntortură

Jynx torquilla

Autor: Cristian Mihai

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Capîntortura are un areal transpalearctic, cuibărind în cea mai mare parte a Europei și a Asiei până în Japonia și Kamceatka, între 30º și 70º latitudine nordică. Cuibărește în toate țările Europei, cu excepția Irlandei și a Islandei.
În România nu este o specie frecventă, deși cuibărește pe întreg teritoriul țării, în biotopurile convenabile, cu excepția masivelor păduroase întinse și compacte.

POPULAȚIE

Populația cuibăritoare din Europa este cuprinsă între 674.000 și 1.600.000 de perechi, reprezentând 45% din populația globală, aflându-se într-un declin moderat.
În România, populația cuibăritoare este cuprinsă între 43.907 și 91.289 de perechi.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

Specie prezentă în liziere și tăieturi ale pădurilor de foioase, în arborete mici, pe copacii rari de pe terenuri deschise, în zăvoaie și păduri de luncă, dumbrăvi, plantații și livezi bătrâne. Poate fi observată și în aproprierea omului, în copacii din grădinile sau parcurile mari din localități. Preferă zonele de șes și dealuri, pătrunzând pe alocuri în aria montană, în văi și în depresiuni.
Este o pasăre insectivoră care consumă mai ales furnici, dar și alte insecte adulte și larve de insecte, pe care le prinde cu ajutorul limbii modificate, extrem de lungi.
Capîntortura este un oaspete de vară și o pasăre de pasaj prezentă în lunile aprilie-septembrie.
Cuibărește în scorburi și cuiburi vechi de ciocănitoare, în lunile mai-iulie. Poate ocupa cu succes și cuiburi artificiale, dacă sunt instalate în habitatul adecvat speciei. În perioada de împerechere (sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai) masculii cântă încontinuu. Femela depune 7-14 ouă netede, ovale, mate și albe, cu coaja mai groasă. De obicei ouăle dintr-un cuib provin de la două femele. Clocitul este asigurat de ambele sexe, însă în cele 12-14 zile de incubație clocește mai mult femela. De obicei depune două ponte într-un sezon de reproducere. Puii la eclozare sunt nidicoli, având culoarea pielii, și în 17-18 zile își dezvoltă penajul de juvenil. Ei sunt dependenți de cuib și de hrana adusă de părinți 20-23 de zile, după care ies din scorbură. În tot acest timp, hrana adusă de păsările adulte constă în mare parte din pupe de furnici. Deși pot zbura, ei mai sunt hrăniți încă 10 zile de către părinți, în special cu ouă și larve de furnici.

AMENINȚĂRI

- Modificarea, fragmentarea și pierderea habitatului.
- Managementul defectuos al pădurii.
- Incendiile de pădure.
- Poluarea.
- Perturbarea cauzată de alte activități antropice.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Interzicerea noilor proiecte urbane, incluzând așezările împrăștiate în habitatele de pădure importante pentru specie.
- Interzicerea realizării noilor infrastructuri liniare care fragmentează habitatele de pădure.
- Menținerea și creșterea extinderii pădurilor native, urmărindu-se nivelul cel mai ridicat de diversitate structurală și de specii.
- Menținerea mușuroaielor de furnici în păduri, poieni și în pajiștile aflate în aproprierea locurilor de cuibărit.
- Reducerea folosirii insecticidelor și a erbicidelor.
- Instalarea de cuiburi artificiale.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.
- Identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru conservarea speciei.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

HARȚI JPEG

Harta de distribuție Capîntortură (Jynx torquilla)