Erete vânăt

Circus cyaneus

Autor: depositphotos.com

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Este o specie cu distribuție circumpolară, cuibărind în partea nordică a Americii de Nord și a Eurasiei. Populațiile din Europa și Asia iernează în partea centrală şi estică a continentului european şi în Africa, iar cele de pe continentul american se retrag pentru iernare în sudul continentului nord-american și în America Centrală. În unele regiuni (Franța și Marea Britanie), populațiile pot fi sedentare.

POPULAȚIE

Populaţia europeană a speciei este cuprinsă între 30.000 și 54.400 de femele cuibăritoare, reprezentând 34% din populația globală și aflându-se într-un declin continuu.
În România apare în migraţie şi în timpul iernii, mai ales în Dobrogea, efectivele care iernează la noi fiind estimate între 500 și 3.000 de exemplare.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

Eretele vânăt este o specie caracteristică zonelor deschise, cu păşuni, mlaştini şi teritorii agricole. În afara perioadei de cuibărit se adună uneori pentru înnoptare în număr mare. Înnoptează în copaci şi chiar pe sol. Este un vânător solitar, exemplarele având tendința de a-și păstra teritoriile de vânătoare pe durata a câtorva săptămâni; atunci când densitatea prăzii este mare, însă, pot fi observate împreună în același teritoriu până la 10 exemplare. Când vânează, alunecă în zbor cu viteză redusă, la înălţime mică faţă de pământ. Spre deosebire de alţi ereţi, se bazează mult pe sunet în detectarea prăzii ascunse în vegetaţie, deşi se foloseşte şi de văz.
Se hrăneşte cu mamifere mici, care constituie până la 95% din pradă, la care se adaugă păsări, reptile, broaşte, insecte (în special lăcuste) şi uneori leşuri. Longevitatea maximă este de 17 ani, maturitatea sexuală fiind atinsă la vârsta de doi-trei ani.
Este o specie în general monogamă, o pereche menţinându-se mai multe sezoane. În mod frecvent, la această specie masculul a fost observat împerechindu-se cu mai multe femele. Ritualul nupţial efectuat de mascul este un adevărat dans pe cer, spectaculos, cu înălțări rapide, spirale, rostogoliri însoţite de sunete multiple. Femelele sunt cele care iniţiază copulaţia.
Cuibul este aşezat pe sol, de multe ori în apropierea apei, în vegetaţia deasă şi înaltă. Construcţia cuibului este începută de ambii părinţi, însă femela contribuie mai mult. Este alcătuit din crengi, iarbă şi căptuşit la interior cu pene, putând ajunge la înălțimea de 45 cm în zonele umede. Femela depune 3-6 ouă albicioase cu dimensiunea de 47 mm x 36 mm, în a doua parte a lunii aprilie. Incubaţia durează 29-31 de zile şi este asigurată de către femelă, care este hrănită de mascul în tot acest timp. Timp de aproximativ două săptămâni după ieşirea puilor din ouă, masculul continuă să aducă hrană, atât pentru femelă, cât şi pentru pui. Puii devin zburători la 29-42 de zile, dar rămân dependenţi de părinţi pentru încă câteva săptămâni.

AMENINȚĂRI

- Alterarea și pierderea habitatelor în urma activităților agricole.
- Contaminarea prin produse agricole.
- Alterarea și pierderea de habitat cauzate de schimbarea folosirii terenurilor.
- Efectul braconajului în timpul perioadei de reproducere.
- Efectul altor activități antropogene.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Conservarea, crearea și promovarea terenurilor necultivate cu vegetație corespunzătoare.
- Menținerea miriștilor și interzicerea arderii acestora.
- Reducerea chimicalelor din agricultură, aplicarea chimicalelor puțin toxice și persistente.
- Interzicerea împăduririi regiunilor de stepă.
- Menținerea managementului adecvat al miriștii în zonele unde a fost efectuat tradițional.
- Luarea măsurilor în asigurarea liniștii în zonele de aglomerare a speciei.
- Controlul şi respectarea legislaţiei vânătorii; cooperare între organizațiile de protecție a mediului, organizațiile de vânătoare, jandarmerie și Garda de Mediu împotriva braconajului.
- Interzicerea realizării fermelor solare și eoliene în habitate de stepă.
- Identificarea și managementul zonelor unde mortalitatea cauzată de drumuri este ridicată.
- Identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru conservarea speciei.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.