Ciuvică

Glaucidium passerinum

Autor: depositphotos.com

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Este o specie prezentă în cea mai mare parte a continentului european, găsindu-se cu precădere în nordul și centrul Europei și în est până în Siberia. În timpul iernilor grele exemplarele adulte efectuează migrații spre zonele sudice. Exceptând aceste mișcări populaționale, ciuvica este o specie sedentară.

POPULAȚIE

Populaţia europeană este relativ mică, fiind cuprinsă între 99.600 și 195.000 de perechi cuibăritoare, reprezentând 35% din populația globală. S-a menţinut stabilă în perioada 1970-1990. Deşi efectivele din Rusia au scăzut între 1990 și 2000, în restul teritoriului s-au menţinut stabile sau au crescut, astfel încât în ansamblu populaţia a rămas stabilă.
Populaţia cuibăritoare din România este în medie de 8.802 perechi.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

Este o specie caracteristică zonelor împădurite de conifere şi a pădurilor mixte mature şi cu spaţii deschise din regiunile montane. Este activă în crepuscul, dimineaţa şi seara, fiind specia cu cea mai mare perioadă de activitate diurnă dintre bufniţe. Pe distanţe mai lungi zboară ondulatoriu, asemenea ciocănitorilor. Iarna depozitează în cavităţi ale copacilor hrana capturată în exces.
Longevitatea maximă atinsă în libertate este de șase ani. Ajunge la maturitate sexuală după un an.
Dieta este compusă în special din micromamifere, dar pot vâna și păsări mai mici ori șopârle, lilieci și chiar insecte.
Este o specie monogamă şi teritorială, la care perechea se menține uneori mai multe sezoane de reproducere. În cazul perechilor care se păstrează din anul anterior, masculul începe să cânte pe teritoriul ocupat, iar femela i se alătură după scurt timp. Atunci când se formează o nouă pereche, partenerii cântă în duet. Masculul conduce femela de-a lungul teritoriului ocupat şi îi arată mai multe locuri pentru cuibărit. De asemenea, masculul îi oferă hrană femelei în perioada ritualului nupţial. Cuibăreşte de obicei în scorburi vechi ale ciocănitorilor, aflate în conifere, mesteceni şi fagi. Femela depune în mod obişnuit 4-6 ouă de la sfârşitul lunii martie şi până la sfârşitul lunii aprilie, cu o dimensiune medie de 29 x 23 mm. Incubaţia durează în jur de 28-30 de zile şi este asigurată de femelă, care este hrănită în tot acest timp de către mascul. După eclozare, în primele două săptămâni, femela rămâne cu puii, pe care îi hrăneşte cu prada adusă de mascul. Puii devin zburători la 30-34 de zile, însă mai sunt hrăniţi de femelă încă 1-2 săptămâni de la părăsirea cuibului.

AMENINȚĂRI

- Modificarea, fragmentarea și pierderea habitatului.
- Managementul defectuos al pădurii.
- Incendiile de pădure.
- Braconajul.
- Poluarea.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Interzicerea noilor proiecte urbane, incluzând așezările împrăștiate în habitatele de pădure importante pentru specie.
- Interzicerea realizării noilor infrastructuri liniare care fragmentează habitatele de pădure.
- Interzicerea noilor activități de exploatare (cariere, mine) în păduri și în zonele de tampon și evaluarea necesității de limitare a activităților în derulare aprobate.
- Potrivirea lucrărilor silvice cu biologia speciei pentru a evita perturbarea ei în perioadele critice (reproducere).
- Interzicerea construirii noilor drumuri forestiere cu excepția celor pentru care nu există alternative și care sunt necesare pentru prevenirea incendiilor.
- Menținerea și creșterea extinderii pădurilor native, urmărindu-se nivelul cel mai ridicat de diversitate structurală și de specii.
- Menținerea a cel puțin 30 de copaci pe hectar pentru cuibărirea în scorbura acestora (se iau în considerare starea de degradare, diametrul, prezența anterioară a
scorburilor și specia arborelui).
- Reducerea folosirii insecticidelor și a erbicidelor.
- Interzicerea folosirii chimicalelor pentru controlul rozătoarelor.
- Instalarea de cuiburi artificiale.
- Controlul şi respectarea legislaţiei vânătorii; cooperare între organizațiile de protecție a mediului, organizațiile de vânătoare, jandarmerie și Garda de Mediu
împotriva braconajului.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

HARȚI JPEG

Harta de distribuție Ciuvică (Glaucidium passerinum)