Stârc de noapte

Nycticorax nycticorax

Autor: Ramona Mănoiu

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Specia are un areal vast, care cuprinde la nivel global în special zonele temperate, cele subtropicale şi tropicale din America de Nord şi Sud, Europa şi Africa, respectiv Asia. Este absentă din zonele reci şi din Australia. În Europa distribuţia este fragmentată. Iernează în Africa tropicală.
În România, este prezentă ca specie cuibăritoare mai ales în lunca și Delta Dunării, în luncile râurilor mari şi ale zonelor inundabile de-a lungul acestora, dar şi în alte zone umede din interiorul ţării, fiind mai numeroasă în Muntenia şi Moldova.

POPULAȚIE

Populaţia europeană este relativ mică, comparativ cu cea la nivel global, şi este estimată la 60.000-86.100 de perechi cuibăritoare, tendința fiind descrescătoare.
La nivel naţional se regăsește aproape 10% din populaţia europeană, numărul de perechi cuibăritoare fiind estimat între 4.000 și 8.000, dintre care majoritatea se află în Delta Dunării.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

Specia utilizează o gamă foarte variată de zone umede pentru hrănire, preferând mai ales lacurile cu vegetaţie palustră, cursurile mari de ape, heleșteiele, canalele cu vegetaţie şi apă puţin adâncă, iazurile etc. Caută hrană la marginea corpurilor de apă, în zonele în care este prezentă o vegetaţie palustră bogată. Cuibăreşte aproape exclusiv în copaci, arbori şi tufe de salcie, în zone umede (păduri de luncă, sălcii în stufărişuri, plantaţii de plop etc.). În România, ca în toată partea sudică a Europei, specia este oaspete de vară. La sfârşitul perioadei de cuibărit se dispersează pe suprafeţe mari (în special juvenilii). Zboară cu precădere noaptea sau în perioadele crepusculare. În timpul zilei se retrage în copaci sau tufișuri. Se hrănesc solitar, însă pot fi observați uneori zburând în grupuri mici în perioada de cuibărit. În afara perioadei de cuibărit, stârcii de noapte sunt gregari, adunându-se în stoluri care pot număra sute de exemplare.
Atinge maturitatea sexuală la vârsta de doi ani.
Se hrăneşte în special cu peşti de talie mică, la care se adaugă și amfibieni, lipitori, mormoloci şi diverse insecte, capturate pe malul apei. Iese la vânătoare mai ales în timpul crepusculului, la începutul sau la sfârșitul zilei.
Revin în zonele de cuibărit la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Rar, unele exemplare rămân în zona Dunării şi a Deltei. Specia este monogamă pe perioada cuibăritului. Cuibăreşte în colonii monospecifice sau mixte, împreună cu cormorani și alte specii de stârci. Cuiburile sunt amplasate în copaci, uneori la înălţimi considerabile. Împerecherea adulților are loc în preajma locului de cuibărit, încă din prima sau a doua zi după ce perechea este formată. La construirea cuibului, care are forma unei farfurii puțin adânci, alcătuit din crenguțe și stuf, participă cei doi părinți. Ponta este depusă spre sfârşitul lunii aprilie şi constă din 2-3 ouă, care sunt clocite de către ambii adulți timp de 21-22 de zile. Dimensiunea medie a unui ou este de 51,05 x 35,1 mm, iar culoarea este verde-albăstruie. Schimbarea la cuib se face cu un ritual care include mișcări de etalare a penajului. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi până devin independenţi, la vârsta de 50-60 de zile. De la vârsta de două săptămâni ei ies din cuib și rămân în imediata apropriere a acestuia, așteptând hrană de la adulți. Au tendința de a regurgita hrana atunci când colonia este deranjată. Părinții nu își recunosc întotdeauna propriii pui, hrănind astfel juvenilii din cuiburi vecine, dacă aceștia cerșesc insistent de mâncare.

AMENINȚĂRI

- Pierderea și alterarea habitatului.
- Poluarea și gestionarea defectuoasă a apelor.
- Braconajul.
- Perturbarea antropogenă.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Respectarea restricțiilor în zonele ripariene.
- Managementul deșeurilor în zonele umede.
- Garantarea protejării locurilor de cuibărire și de hrănire.
- Efectuarea oricăror lucrări silvice în afara perioadei de reproducere a speciei.
- Conservarea pădurilor aflate în vecinătatea habitatelor acvatice și a vegetației ripariene.
- Încurajarea folosirii produselor agrochimice selective și cu toxicitate redusă pe terenurile din vecinătate.
- Încurajarea măsurilor de evitare a secării și a schimbării artificiale bruște a regimului de ape din zonele umede.
- Efectuarea unor cercetări pentru evaluarea impactului speciei asupra resurselor exploatate comercial (pește, crustacee, moluște) și stabilirea măsurilor de armonizare a obiectivelor de conservare cu activitățile sectoarelor afectate.
- Controlul şi respectarea legislaţiei vânătorii; cooperare între organizațiile de protecție a mediului, organizațiile de vânătoare, jandarmerie și Garda de Mediu împotriva braconajului.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.
- Identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru conservarea speciei.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

HARȚI JPEG

Harta de distribuție Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax)