Stârc roșu
Ardea purpurea
Autor: Cristian Mihai
STATUT LEGAL DE CONSERVARE
DISTRIBUȚIE
Arealul acestei specii cuprinde sudul palearcticului până în Asia Centrală, respectiv Asia de Est şi de Sud, la care se adaugă Africa tropicală şi subtropicală. În Europa, distribuţia este fragmentată ca rezultat al reducerii arealului, acesta fiind limitat la jumătatea sudică a continentului.
La nivel naţional, este o specie răspândită mai ales în Delta Dunării şi în bălţile mari cu stufărișuri întinse din sudul şi sud-estul ţării, respectiv în estul ţării şi în Câmpia de Vest. În Transilvania este rar răspândită. Populaţia europeană migrează spre sud, majoritatea populaţiei petrecând iarna la sud de Sahara (însă o parte dintre exemplare pot rămâne uneori în bazinul mediteranean).
POPULAȚIE
Populaţia europeană a acestei specii a suferit un declin pronunţat în cea de-a doua parte a secolului XX şi se află și acum în declin, fiind estimată, conform datelor la nivel european, la 31.600-46.000 de perechi cuibăritoare.
În România, populaţia este estimată la 1.797-7.830 de perechi cuibăritoare, mare parte dintre acestea fiind în Delta Dunării. În timpul pasajelor, în habitatele acvatice din țara noastră pot fi observate între 5.000 și 20.000 de exemplare.
MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI
Specia preferă stufărişurile întinse asociate zonelor umede, cu apă de mică adâncime şi permanentă, fiind prezentă în general pe bălţile, lacurile sau heleșteiele cu vegetaţie palustră bogată. Este o specie migratoare şi dispersivă, juvenilii părăsind teritoriile de origine în general în luna august. Începând cu luna august şi până în octombrie, întreaga populație se deplasează pentru iernare.
Hrana este constituită mai ales din peşti, broaște, pui ai altor specii de păsări, șoareci, pui de popândăi şi insecte acvatice, depinzând puternic de calitatea habitatului şi de prezenţa speciilor-pradă. Pentru pescuit, alege bălți cu apă mică și bogate în plante acvatice de suprafață. Așteaptă cu răbdare, nemișcat, în ochiurile lipsite de vegetație și săgetează prada care înoată, cu o lovitura precisă de cioc. În perioada cuibăritului, când puii au nevoie de mai multă hrană, vânează și pe uscat.
Cuibăreşte în general în stufărişuri dense, cu apă permanentă, în vecinătatea coloniilor altor specii de stârci, sau uneori în colonii mixte cu alte specii de Ardeidae, pe tufe de salcie joase sau copaci. Cuiburile sunt amplasate în general la înălţime joasă în stufărişuri apropiate sau dispersate, însă cele din copaci pot fi la înălţimi de până la 25 m. La construirea cuibului, alcătuit din crengi și stuf, participă cei doi părinți. Femela depune 3-5 ouă albastru-verzui, în perioada cuprinsă între sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii iunie, în funcție de caracteristicile climatice ale fiecărui an. Dimensiunea medie a ouălor este de 58,31 x 41,2 mm. Incubația e asigurată de ambii părinți. După 24-28 de zile puii eclozează și sunt hrăniți de părinți până la 60 de zile, când devin independenți.
AMENINȚĂRI
- Pierderea și alterarea habitatului.
- Poluarea și gestionarea defectuoasă a apelor.
- Braconajul.
- Perturbarea antropogenă.
MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE
- Respectarea restricțiilor în zonele ripariene.
- Managementul deșeurilor în zonele umede.
- Menţinerea şi conservarea stufărişurilor întinse cu apă permanentă ca habitat caracteristic.
- Protecţia coloniilor mono sau polispecifice.
- Interzicerea incendierii stufului.
- Garantarea protejării locurilor de cuibărire și de hrănire.
- Conservarea pădurilor aflate în vecinătatea habitatelor acvatice și a vegetației ripariene.
- Încurajarea folosirii produselor agrochimice selective și cu toxicitate redusă pe terenurile din vecinătate.
- Încurajarea măsurilor de evitare a secării și a schimbării artificiale bruște a regimului de ape din zonele umede.
- Efectuarea unor cercetări pentru evaluarea impactului speciei asupra resurselor exploatate comercial (pește, crustacee, moluște) și stabilirea măsurilor de armonizare a obiectivelor de conservare cu activitățile sectoarelor afectate.
- Controlul şi respectarea legislaţiei vânătorii; cooperare între organizațiile de protecție a mediului, organizațiile de vânătoare, jandarmerie și Garda de Mediu împotriva braconajului.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.
- Identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru conservarea speciei.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.
HARȚI JPEG
Harta de distribuție Stârc roșu (Ardea purpurea)