Stârc cenușiu

Ardea cinerea

Autor: Ramona Mănoiu

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Prezintă un areal de distribuţie vast, cuprinzând Europa, Africa şi cea mai mare parte a Asiei. Este absent din zonele reci şi din cele aride. În Europa este prezent pe aproape tot continentul, mai puţin în partea de nord-est. Recent, specia a cunoscut o expansiune a arealului.
În România se găseşte în toate zonele ţării, în zonele umede şi în zona corpurilor de apă mari, în general în zonele de câmpie şi deal, însă poate fi găsit chiar până la altitudini mai mari, în zona lacurilor de acumulare. Iernează în sudul şi sud-vestul Europei, dar şi în sud-est; exemplare pot fi observate şi la noi toamna târziu şi iarna.

POPULAȚIE

Specia are o populaţie mare la nivel european, estimată între 223.000 și 391.000 de perechi cuibăritoare.
Populația cuibăritoare din România a fost evaluată la 4.500-10.000 de perechi.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

Este o specie caracteristică unei varietăţi mari de habitate, care includ ape dulci (lacuri mari, heleșteie, râuri şi alte cursuri de apă etc.) şi arbori, utilizând arborii mai frecvent decât alte specii de stârci. Se hrăneşte pe malurile lacurilor, heleșteielor, pe canale, în pajişti inundate etc. şi cuibăreşte cel mai frecvent în coronamentul copacilor. Specia este considerată migratoare, parţial migratoare şi dispersivă, dispersia juvenililor având loc de îndată ce devin independenţi. Deplasările indivizilor sunt ample şi în multiple direcţii, însă la nivel european predomină o deplasare spre sud-vest.
Hrana constă în principal din peşti, amfibieni, reptile, nevertebrate acvatice, dar şi mamifere mici sau chiar pui de păsări. Vânează în apă mică, așteaptă nemișcat și își urmărește prada, pe care o străpunge cu ciocul ascuțit. Sunt activi la răsăritul și la apusul soarelui, stau pe crengi de arbori în timpul zilei și noaptea.
Încep cuibăritul relativ devreme, uneori în luna martie dacă vremea este favorabilă. Odată ce un mascul atrage o femelă, se declanșează un ritual elaborat de curtare. Întind gâtul cât pot de mult, îndreaptă ciocul spre cer, clămpănesc din ciocuri, scot sunete și se ciugulesc reciproc. Legătura dintre cei doi va dura numai un sezon de împerechere. Cuibăreşte preferenţial în copaci, în apropierea corpurilor de apă şi implicit a resurselor de hrană, însă şi pe tufe sau copaci de înălțime joasă, în stufăriş sau uneori pe stânci și excepţional pe structuri artificiale sau chiar pe sol. Poate reutiliza cuibul din anii precedenți. Cuibăreşte în colonii simple sau mixte cu alte specii de stârci. Ponta de 3-5 ouă este depusă la sfârșitul lunii martie și este incubată de ambii adulţi. Mărimea medie a unui ou este de 61 x 43 mm. Clocitul durează între 25 și 26 de zile, și ambii părinți clocesc ouăle. Cei doi hrănesc puii cu pește regurgitat până când aceștia vor zbura din cuib, la 42-55 de zile de la eclozare. Depun ouă o singură dată pe an, dar, dacă ponta este distrusă, deseori depun și al doilea rând de ouă.

AMENINȚĂRI

- Pierderea și alterarea habitatului.
- Poluarea și gestionarea defectuoasă a apelor.
- Braconajul.
- Perturbarea antropogenă.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Respectarea restricțiilor în zonele ripariene.
- Managementul deșeurilor în zonele umede.
- Garantarea protejării locurilor de cuibărire și de hrănire.
- Efectuarea oricăror lucrări silvice în afara perioadei de reproducere a speciei.
- Conservarea pădurilor aflate în vecinătatea habitatelor acvatice și a vegetației ripariene.
- Încurajarea folosirii produselor agrochimice selective și cu toxicitate redusă pe terenurile din vecinătate.
- Încurajarea măsurilor de evitare a secării și a schimbării artificiale bruște a regimului de ape din zonele umede.
- Efectuarea unor cercetări pentru evaluarea impactului speciei asupra resurselor exploatate comercial (pește, crustacee, moluște) și stabilirea măsurilor de armonizare a obiectivelor de conservare cu activitățile sectoarelor afectate.
- Controlul şi respectarea legislaţiei vânătorii; cooperare între organizațiile de protecție a mediului, organizațiile de vânătoare, jandarmerie și Garda de Mediu împotriva braconajului.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.
- Identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru conservarea speciei.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

HARȚI JPEG

Harta de distribuție Stârc cenușiu (Ardea cinerea)