Egretă mare

Ardea alba

Autor: Tiberiu Mănoiu

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Specia prezintă un areal de distribuţie foarte extins, pe toate continentele, exceptând zonele reci. În emisfera nordică, distribuţia se extinde până spre limita nordică a zonei temperate. În Europa prezintă un areal restrâns şi fragmentat. Iernează în zona mediteraneană şi în Africa.
La nivel naţional este o specie cuibăritoare, cu marea majoritate a populaţiei localizată în Delta Dunării. În restul ţării este prezentă mai ales în estul şi sudul Moldovei, sudul şi vestul ţării (Banat şi Crişana), dar şi insular în interiorul ţării, mai ales în zonele umede cu stufărişuri şi în zonele umede pe suprafeţe extinse sau de-a lungul marilor râuri. În ultimele decenii arealul de răspândire a fost în creştere.

POPULAȚIE

Populaţia europeană a acestei specii este relativ mică, fiind estimată, conform datelor publicate, la 20.700-34.900 de perechi, cu o distribuţie fragmentată.
Populaţia din România (din care mare parte se află în Delta Dunării) a fost estimată la 400-1.000 de perechi cuibăritoare. Iernează pe teritoriul țării noastre între 123 și 2.150 de exemplare, iar în timpul pasajelor se pot vedea între 5.000 și 10.000 de exemplare.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

Preferă bălţile şi zonele umede pe suprafeţe întinse, cu stufărişuri, pajişti inundate, canale, heleșteie etc. Se hrăneşte în ape puţin adânci, în zone inundate cu vegetaţie bogată, mlaştini, pe malurile apelor, ale canalelor.
Dieta constă în general din peşti şi insecte acvatice, însă poate fi văzută frecvent şi pe terenuri uscate, unde vânează mamifere mici, şopârle sau insecte terestre. Au fost notate cazuri în care au consumat şi pui de păsăre de talie mică.
Longevitatea maximă cunoscută este de 13 ani şi 9 luni.
Este o specie parţial migratoare şi dispersivă, juvenilii părăsind zonele de cuibărit încă din iulie. Migrează în lunile de toamnă spre sudul Europei, însă în iernile blânde unele exemplare pot fi observate şi la noi, în special pe bălțile din sudul şi sud-estul ţării. Revine în zonele de cuibărit începând cu sfârşitul lunii februarie.
Cuibăreşte preponderent în stufărișuri inundate, la înălţime mică, însă uneori şi pe sălcii joase sau alţi copaci, în colonii puţin numeroase cu cuiburi dispersate, uneori alăturate altor colonii de stârci. La construirea cuibului, alcătuit din crengi şi stuf, participă cei doi părinţi. Femela depune 3-5 ouă în perioada cuprinsă între a doua jumătate a lunii aprilie şi începutul lunii iunie, cu o dimensiune medie de 65,2 x 46,13 mm. Incubaţia este asigurată de ambii părinţi. După 25-27 de zile, puii eclozează şi rămân în cuib în jur de 30 de zile, dar continuă să fie hrăniţi de părinţi până la 42 de zile, când devin complet independenţi de aceștia.

AMENINȚĂRI

- Pierderea și alterarea habitatului.
- Poluarea și gestionarea defectuoasă a apelor.
- Braconajul.
- Perturbarea antropogenă.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Respectarea restricțiilor în zonele ripariene.
- Managementul deșeurilor în zonele umede.
- Garantarea protejării locurilor de cuibărire și de hrănire.
- Efectuarea oricăror lucrări silvice în afara perioadei de reproducere a speciei.
- Conservarea pădurilor aflate în vecinătatea habitatelor acvatice și a vegetației ripariene.
- Menţinerea şi conservarea stufărişurilor întinse cu apă permanentă ca habitat caracteristic.
- Protecţia coloniilor mono sau polispecifice.
- Interzicerea incendierii stufului.
- Încurajarea folosirii produselor agrochimice selective și cu toxicitate redusă pe terenurile din vecinătate.
- Încurajarea măsurilor de evitare a secării și a schimbării artificiale bruște a regimului de ape din zonele umede.
- Efectuarea unor cercetări pentru evaluarea impactului speciei asupra resurselor exploatate comercial (pește, crustacee, moluște) și stabilirea măsurilor de armonizare a obiectivelor de conservare cu activitățile sectoarelor afectate.
- Controlul şi respectarea legislaţiei vânătorii; cooperare între organizațiile de protecție a mediului, organizațiile de vânătoare, jandarmerie și Garda de Mediu împotriva braconajului.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.
- Identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru conservarea speciei.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

HARȚI JPEG

Harta de distribuție Egretă mare (Ardea alba)