Cioară grivă

Corvus corone

Autor: Ramona Mănoiu

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Această specie cuibăreşte în nordul, estul și sud-estul Europei, precum și în unele părți din Orientul Mijlociu, unde este destul de comună.

POPULAȚIE

Populația din Europa reprezintă 30% din populația mondială și este cuprinsă între 8.790.000 și 16.600.000 de perechi cuibăritoare. În perioada 1980-2013 populația a cunoscut o creștere moderată.
În România, populația este cuprinsă între 208.334 și 331.974 de perechi cuibăritoare.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

Se întâlneşte în toate tipurile de regiuni deschise, construindu-și cuibul în arborii înalţi. Apare de asemenea şi în zonele antropice (urbane). Glasul este un cârâit caracteristic. Simțul văzului este de o acuitate excepțională. Primavara trăiește în perechi, vara în familii cu pui, iar spre toamnă se strânge în stoluri nu prea numeroase. Numărul ciorilor grive crește în timpul iernilor în anumite zone sud-estice și vestice, prin aportul de exemplare eratice venite dinspre nord.
Are o longevitate mare, apreciată la 20-30 de ani. Atinge maturitatea sexuală la vârsta de un an.
Se hrănește cu ouăle și puii păsărilor, în special fazani, potârnichi, prepelițe, nagâți, gâște și rațe sălbatice, lișițe etc. Atacă puii mici de iepure și chiar exemplarele adulte, rănite sau bolnave. Consuma însă și mari cantități de larve, insecte, șoareci, excremente, resturi de cadavre și foarte multe vegetale (cereale, semințe de floarea-soarelui, fructe etc.).
Perechile, în perioada de cuibărire, nu formează colonii. Sunt teritoriale în general în perioada cuibăririi, dar teritorialitatea se poate manifesta în unele cazuri pe toată perioada anului atât la perechi, cât şi în cazul indivizilor izolaţi. Perechile sunt monogame. Deşi nu este o specie colonială, uneori cuiburile pot fi destul de apropiate, formând nişte „colonii laxe“. Perechile de ciori își amenajează sau își reamenajează anual cuiburile în arbori izolați și înalți. Cuiburile sunt construite din crengi împletite și căptușite cu material vegetal, paie, pene sau lână. Perioada de cuibărire începe pe la mijlocul lunii martie, în funcţie de condiţiile meteorologice, în luna aprilie în nordul arealului sau în februarie în sudul extrem al arealului de distribuţie. Femela depune 2-7 ouă, pe care le incubează singură timp de 18-20 de zile. Puii sunt nidicoli și sunt hrăniți la cuib de către ambii părinți timp de 28-30 de zile.

AMENINȚĂRI

- Contaminarea prin produse agricole.
- Alterarea și pierderea de habitat cauzate de schimbarea folosirii terenurilor.
- Pierderea și deteriorarea zonelor de reproducere.
- Mortalitatea și alte efecte cauzate de prădători.
- Efectul vănătorii în timpul perioadei de reproducere.
- Efectul altor activități antropogene.
- Amenințări provocate de structuri și clădiri din afara localităților.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Menținerea și accentuarea coridoarelor între zonele de pajiști spontane incluzând și arbori, linii de arbori și grupuri de arbori neproductivi dispersate.
- Menținerea miriștilor și interzicerea arderii acestora.
- Reducerea chimicalelor folosite în agricultură, aplicarea chimicalelor mai puțin toxice și persistente.
- Regularizarea perioadelor de folosire a erbicidelor în funcție de fenologia speciilor, evitarea folosirii lor în perioadele critice, evitarea pulverizării aeriene în sezonul de reproducere.
- Garantarea menținerii zonelor critice de reproducere.
- Stoparea distrugerii cuiburilor.
- Limitarea vânătorii.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.
- Identificarea zonelor importante pentru conservarea speciei.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

HARȚI JPEG

Harta de distribuție Cioară grivă (Corvus corone)