Silvie porumbacă

Sylvia nisoria

Autor: depositphotos.com

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Silvia porumbacă este o specie răspândită în centrul şi estul continentului european, precum și în Asia Centrală și de Vest. Migrează pentru a ierna pe continentul african, în Etiopia, Kenia, Tanzania și Uganda.

POPULAȚIE

Populaţia europeană este cuprinsă între 506.000 și 968.000 de perechi cuibăritoare, ceea ce reprezintă 25% din populația globală a speciei, tendința fiind incertă începând cu anul 1982.
În România, populația cuibăritoare este cuprinsă între 177.916 și 364.962 de perechi, tendința fiind ascendentă.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

Silvia porumbacă este caracteristică zonelor deschise cu tufărişuri şi copaci izolaţi, având preferinţe similare cu sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio). Limita altitudinală a cuibăritului este de 1.600 m.
Longevitatea maximă cunoscută este de 11 ani şi nouă luni. Deşi atinge maturitatea sexuală la vârsta de un an, în mod obişnuit cuibărește numai din al treilea an.
Se hrănește culegând hrana de pe sol, în zbor sau de pe frunzele și tulpinile arbuștilor. Este o specie omnivoră, dar consumă predominant nevertebrate precum muște, furnici, păianjeni și coleoptere mici. Din dieta sa vegetală fac parte în special murele și boabele de soc, acestea din urmă fiind consumate în special la sfârșitul verii.
Soseşte din cartierele de iernare în mai. Masculul construieşte o platformă nefinisată pentru cuibărit. După formarea perechii, femela foloseşte materialul acestei platforme pentru a construi un cuib mai elaborat, care este amplasat de obicei într-un arbust cu spini, la o înălțime de maximum 1 m de la sol. Cuibul este construit adeseori în vecinătatea unuia de sfrâncioc roșiatic, fiind cunoscut în literatură faptul că speciile obișnuiesc să cuibărească împreună, astfel rezultând un număr mai mare de pui care zboară de la cuib din ambele specii, comparativ cu perechile care aleg să cuibărească izolat. Acest lucru se explică prin agresivitatea ridicată a ambelor specii față de prădători, beneficiind astfel mutual de pe urma acestui tip de comportament. Femela depune în mod obişnuit 3-6 ouă de culoare gălbui-albicioasă cu pete mici, verzui. Dimensiunea medie a unui ou este de 21 x 16 mm. După depunerea ouălor este posibil ca masculul să abandoneze femela și ponta şi să caute un nou teritoriu pentru atragerea altei femele. O parte dintre masculi aleg să rămână cu prima femelă, în această situaţie formându-se o relaţie monogamă. Incubaţia durează 12-13 zile şi este asigurată de către ambii părinţi atunci când masculul rămâne la cuib. În cazul în care acesta pleacă, femela incubează singură ouăle, iar după eclozare hrănește, de asemenea, singură puii. Ei devin zburători după 10-12 zile și rămân în preajma adulţilor circa 3 săptămâni.

AMENINȚĂRI

- Modificarea, fragmentarea și pierderea habitatului.
- Alterarea și pierderea habitatelor în urma activităților agricole sau a schimbării folosirii terenurilor.
- Contaminarea prin produse agricole.
- Perturbarea cauzată de alte activități antropogene.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Păstrarea unui mozaic de habitate cu prezenţa pâlcurilor de copaci şi a arbuştilor în zonele deschise agricole.
- Menținerea și accentuarea coridoarelor între zonele de pajiști spontane incluzând și arbori, linii de arbori și grupuri de arbori neproductivi dispersate.
- Reducerea folosirii insecticidelor și erbicidelor în agricultură. În caz de necesitate și în lipsa alternativelor, folosirea substanțelor cu toxicitate și persistență minimă ar trebui să fie justificată și aplicată pe terenurile de reproducere a speciei numai în afara perioadei de reproducere.
- Evitarea împăduririi zonelor de tufăriș, conservarea zonelor împădurite cu scopul de a restabili habitatele aflate în stare de degradare.
- Menținerea miriștilor și interzicerea arderii acestora.
- Prevenirea sau penalizarea incendiilor ilegale în tufărișuri.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

HARȚI JPEG

Harta de distribuție Silvie porumbacă (Sylvia nisoria)