Chirighiță cu aripi albe
Chlidonias leucopterus
Autor: Daniel Petrescu
STATUT LEGAL DE CONSERVARE
DISTRIBUȚIE
Specia este larg răspândită în palearctic, cu populații mari cuibăritoare în Europa de Est și în sudul Asiei. În Europa de Vest apare numai cu populații sporadice. În România cuibărește în populații sporadice, mai ales în regiunea Dobrogei și a Câmpiei de Vest. În timpul iernii migrează în Africa, Asia de Sud și Australia. În timpul iernii poate vagabonda în America de Nord, în special pe coasta Atlanticului, fiind semnalate exemplare atât pe coasta Pacificului, cât și în interiorul continentului, în zona Marilor Lacuri.
POPULAȚIE
În Europa, populațiile cuibăritoare sunt cuprinse între 66.600 și 173.000 de perechi și au tendință fluctuantă.
Populațiile cuibăritoare din România după datele actuale sunt mici, fiind estimate între 0 și 100 de perechi, tendința fiind fluctuantă.
MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI
Se întâlnește pe lacuri, mlaștini cu apă stătătoare, râuri, zone inundate și pe suprafețele de apă înconjurate cu stuf, rogoz sau alte plante acvatice. De obicei evită crescătoriile de pești și terenurile agricole inundate (orezării), dar ocazional se poate hrăni zburând peste zonele agricole și pășunile uscate.
Specie diurnă, preia prada de la suprafața apei și nu se scufundă. Consumă predominant insecte acvatice (Diptera, Odonata și Coleoptera) sau alte insecte terestre. De asemenea, din dieta sa fac parte și diverse alte nevertebrate, pești de talie mică și chiar mormoloci. Se hrănește în grupuri foarte mari, iar în timpul migrației sau în cartierele de iernare aceste stoluri pot ajunge la câteva zeci de mii de exemplare.
La doi ani atinge maturitatea sexuală.
Sosește în teritoriile de cuibărire în luna aprilie și pleacă din acestea în perioada iunie-august. Ca la majoritatea chirighițelor, ritualul nupțial are manifestări terestre și aeriene, iar masculul hrănește femela. Perechile monogame formează legături de un sezon și cuibăresc în colonii mici de câte 20-40 de perechi (până la 100 de perechi), deseori în amestec cu alte specii. Cuibul este format într-o mică adâncitură aflată pe o moviliță de vegetație plutitoare și se află la 30-120 cm deasupra nivelului apei. Aceste cuiburi sunt amplasate la distanțe mari unele de altele, uneori ajungându-se până la 10-30 m. Are o singură pontă pe an cu 2-4 ouă, care sunt incubate de ambii părinți. Puii eclozează după 18-22 de zile. Ei părăsesc cuibul în câteva zile și se ascund în vegetația din apropierea cuibului. Devin capabili de zbor în 24-25 de zile, în tot acest timp fiind îngrijiți de către ambii părinți.
AMENINȚĂRI
- Pierderea și alterarea habitatului.
- Poluarea și gestionarea defectuoasă a apelor.
- Perturbarea antropogenă.
MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE
- Respectarea restricțiilor în zonele ripariene și costiere.
- Măsuri de management pentru vegetația palustră, cu scopul de a menține sau de a reface vegetația la un nivel ecologic optim.
- Managementul deșeurilor și al apelor uzate în habitatele importante pentru specie și în vecinătatea acestora.
- Menținerea de fâșii necultivate de minimum 1,5 m între terenurile cultivate și zonele umede, unde folosirea chimicalelor este strict interzisă.
- Încurajarea folosirii produselor agrochimice selective și cu toxicitate redusă și evitarea folosirii semințelor tratate în vecinătatea zonelor umede; încurajarea
producției organice.
- Managementul nivelului de apă din rezervoare, în acord cu necesitățile ecologice ale speciei.
- Crearea insulelor sau a platformelor artificiale pentru creșterea succesului de reproducere în zonele umede artificiale sau seminaturale.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.
- Identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru conservarea speciei.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.
HARȚI JPEG
Harta de distribuție Chirighiță cu aripi albe (Chlidonias leucopterus)