Drepnea neagră

Apus apus

Autor: Daniel Petrescu

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Este o specie comună, cu răspândire discontinuă, fiind semnalată în Eurasia și Africa de Nord.
În România este răspândită cu precădere în jumătatea estică a țării, în stâncării și localități. Lipsește din unele orașe mari.

POPULAȚIE

În Europa, populația este cuprinsă între 19.100.000 și 32.500.000 de perechi cuibăritoare, reprezentând 40% din populația globală și având o tendință stabilă.
În România populația cuibăritoare este cuprinsă între 15.000 și 60.000 de perechi.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

Este o specie legată mai mult de un habitat specific și mai puțin de altitudine; astfel, cuibărește în crăpăturile falezelor, în râpe argiloase, în chei și stâncării, în pereții crăpați ai caselor, în scorburi, în păduri și în turnuri de biserică, unde deseori ocupă cuiburile părăsite ale lăstunului de casă (Delichon urbicum).
Cea mai mare parte a vieții o petrece în aer, hrănindu-se din zbor cu insecte, mai ales diptere.
Poate chiar să se odihnească în zbor, plutind într-un zbor relaxat, efectuat la înălțimi mari. Îi este foarte dificil să se ridice în zbor de pe pământ sau din vegetația înaltă. Vremea nefavorabilă, care le împiedică să se hrănească în aria de cuibărit, le poate determina să zboare în masă spre locuri mai favorabile, interval în care puii de la cuib intră într-o stare de semitoropeală. Este un oaspete de vară clocitor, care pleacă în luna august și revine în luna mai. Durata medie de viață în sălbăticie este de nouă ani. Atinge maturitatea sexuală la patru ani, deși legătura dintre perechi poate începe de la un an.
Perechile cuibăresc împreună an după an, dar dacă un partener moare este înlocuit imediat. În prima jumătate a lunii mai își construiește cuibul, pe care îl folosește mai mulți ani. Acesta este amplasat într-o mică scobitură în substrat, fiind căptușit cu diferite resturi vegetale sau pene pe care le culege din zbor, apoi le umezește cu salivă amestecată cu praf, făcând o masă compactă. Atunci când cuibăreşte în maluri sau în stâncării, formează mici colonii. S-a adaptat foarte bine mediului antropic, cuibărind în colonii sub streașina clădirilor mai înalte din orașe. Femela depune 2-3 ouă netede, albe, mate și de formă eliptică, la un interval de 2-3 zile unul față de celălalt. Mărimea medie a unui ou este de 25 x 16 mm. Clocitul este asigurat pe rând, de către ambii părinți, timp de 18-23 de zile. Puii sunt golași la eclozare, cu pielea roz-cenușie și interiorul gurii de culoare roz cu pete brun-deschise; în a zecea zi le apare puful albicios. Ei sunt dependenți de cuib 37-42 de zile, în funcție de hrana adusă de către părinți, care constă aproape exclusiv din insecte. Depune o singură pontă pe an.

AMENINȚĂRI

- Pierderea și alterarea habitatului.
- Poluarea.
- Perturbările cauzate de activități antropice.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Interzicerea distrugerii cuiburilor ocupate sau a locurilor de cuibărit.
- Considerarea necesității de restabilire a unor locuri potrivite pentru cuibărire și menținerea acestora.
- Promovarea unor soluții de arhitectură a clădirilor compatibile cu specia și asigurarea unor locuri de cuibărit în zonele recent construite, în cazul în care nu există alternative de cuibărit.
- Evitarea utilizării insecticidelor.
- Adaptarea clădirilor publice la cerințele biotice ale speciilor în cauză, cu scopul de a nu le perturba în perioada de reproducere.
- Inventarierea zonelor de reproducere și cuibărit, a zonelor de hrănire și aglomerare.
- Studierea posibilelor efecte ale noilor tehnologii (antene pentru telefoanele mobile) prezente în parametrii de reproducere ai acestor specii.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.
- Identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru conservarea speciei.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

HARȚI JPEG

Harta de distribuție Drepnea neagră (Apus apus)