Fâsă de munte

Anthus spinoletta

Autor: Cristian Mihai

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Specia are o distribuție palearctică, cuibărind în zonele montane din Eurasia. Este o specie migratoare, efectivele din Europa petrecând iarna în partea de vest și sud a Europei și în zonele nord-vestice ale Africii.
În țară cuibărește în Carpați, iar o parte dintre efectivele europene petrec iarna în Delta Dunării și în Dobrogea.

POPULAȚIE

Populația cuibăritoare din Europa este cuprinsă între 1.620.000 și 3.160.000 de perechi, ceea ce reprezintă un sfert din populația mondială, tendința fiind stabilă.
Populația din România este cuprinsă între 129.741 și 272.737 de perechi cuibăritoare, tendința nefiind cunoscută.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

Cuibărește în pășuni alpine și pajiști montane cu vegetație scundă și cu roci, arbuști sau copaci izolați, de obicei cu zone umede, aflate adeseori pe versanți montani. În timpul iernii poate fi observată pe sărăturile din zona coastelor, în lagune și mlaștini, pe malurile cu vegetație ale râurilor și lacurilor, la stații de epurare sau pe terenuri arabile.
Dieta este alcătuită în principal din nevertebrate şi părți de plante (fructe şi seminţe). Se hrăneşte îndeosebi pe pământ, însă ocazional sare în aer pentru a prinde insectele zburătoare.
Perioada de cuibărit în cazul populaţiei din Europa începe la sfârșitul lunii aprilie și durează până la începutul lunii iulie, specia având una sau chiar două ponte pe an. Este o specie monogamă, dar ocazional poligină sau poliandră. În zbor, în timpul cântecului, masculul se înalţă diagonal la 10-30 m înălțime, parcurge un cerc sau arc de cerc şi coboară cu zbor lent şi ondulat. Cuibul este realizat îndeosebi de către femelă, câteodată cu ajutorul masculului, fiind amplasat pe pământ, de obicei ascuns în vegetaţie; este construit din iarbă, frunze sau muşchi și este căptuşit cu materiale mai fine şi păr. Ponta este formată din 4-6 ouă și este clocită numai de femelă timp de 14-15 zile. Puii sunt hrăniţi la început de către mascul, apoi de către ambii părinţi şi părăsesc cuibul după două săptămâni.

AMENINȚĂRI

- Contaminarea prin produse agricole.
- Alterarea și pierderea de habitat din cauza schimbării folosirii terenurilor.
- Pierderea și deteriorarea zonelor de reproducere și de aglomerare.
- Mortalitatea și alte efecte cauzate de prădători.
- Efectul altor activități antropogene.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Interzicerea împăduririi regiunilor de stepă.
- Prevenirea transformării culturilor erbacee din zonele uscate în culturi lemnoase (păduri).
- Conservarea, crearea și promovarea terenurilor necultivate cu o vegetație corespunzătoare pentru specie.
- Menținerea miriștilor și interzicerea arderii acestora; menținerea managementului adecvat al miriștii în zonele unde a fost efectuat tradițional.
- Reducerea chimicalelor folosite în agricultură, aplicarea chimicalelor mai puțin toxice și persistente; regularizarea perioadelor de folosire a erbicidelor în funcție de fenologia speciei.
- Ajustarea calendarului agricol cu biologia speciei.
- Evitarea extinderii industriale și urbane.
- Încurajarea creșterii extensive a animalelor în zonele cu pericol de înmulțire excesivă a tufișurilor.
- Controlul populațiilor de pisici și câini domestici sau sălbăticiți.
- Interzicerea realizării fermelor eoliene și solare în habitate de stepă.
- Evitarea fragmentării habitatelor de stepă prin structuri liniare.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.
- Identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru conservarea speciei.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

HARȚI JPEG

Harta de distribuție Fâsă de munte (Anthus spinoletta)