Ciocârlan

Galerida cristata

Autor: Cristian Mihai

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Ciocârlanul are o distribuție largă în palearcticul de vest, la sud de zona boreală. Este o specie sedentară în Europa, cu efective migratoare sau parțial migratoare în teritoriile nordice din Asia. Cuibărește, de asemenea, și în jurul deșertului Sahara și în oaze întinse din Africa, de-a lungul coastei Peninsulei Arabice și în zonele de stepă din Asia Centrală și în India.
În România cuibărește în toată țara, cu excepția munților înalți.

POPULAȚIE

Populația cuibăritoare din Europa este cuprinsă între 17.700.000 și 24.500.000 de perechi, reprezentând 20% din populația globală, estimându-se un declin de până la 25% în decursul a trei generații (aproximativ 11 ani).
În România, populația cuibăritoare este cuprinsă între 257.015 și 542.130 de perechi.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

Este specia tipică a câmpiilor și terenurilor arabile uscate, inițial ocupând doar zone xerice de semideșert și de stepă; ulterior, se pare că a colonizat și peisajele modificate de către om. Printre habitatele în care poate fi observat ciocârlanul se includ terenuri agricole, zone de stepă, deșert și semideșert și zone de tăieri rase. Are nevoie de terenuri întinse sau pășuni xerice, în care vegetația acoperă numai 50% din suprafața solului. Este, de asemenea, o specie des întâlnită pe lângă aşezările omeneşti, drumuri, şantiere, staţii de tren, parcări, pieţe, rampe de gunoi, în toate aceste zone căutând locurile cu suprafeţe lipsite de vegetație.
Hrana în perioada de cuibărit constă din insecte, dominând în special coleopterele, dar și lăcustele, furnicile și larvele de lepidoptere. Prinde frecvent și melci sau arahnide, iar din toamnă până primăvara consumă seminţe. Hrana o procură de pe sol, în perechi sau în grupuri mici (în afara perioadei de cuibărit).
Cuibărește în lunile martie-iulie formând perechi monogame, singuratice și teritoriale. Cuibul este construit de femelă pe pământ şi căptuşit cu fire de iarbă. Ponta este formată din 3-5 ouă și este clocită numai de femelă timp de 11-13 zile. Puii sunt hrăniți intens de către ambii părinți.

AMENINȚĂRI

- Alterarea și pierderea habitatelor în urma activităților agricole și a schimbării folosirii terenurilor.
- Contaminarea prin produse agricole.
- Mortalitatea cauzată de structurile de irigație și de mașinile agricole.
- Mortalitatea și alte efecte cauzate de prădători.
- Braconajul.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Conservarea, crearea și promovarea terenurilor necultivate cu o vegetație corespunzătoare pentru specie.
- Împiedicarea cultivării sub folie de plastic (sere) în zonele în care ar avea ca efect pierderea habitatului speciei de interes.
- Evitarea extinderii industriale și urbane.
- Interzicerea împăduririi regiunilor de stepă.
- Limitarea terenurilor irigate, unde este posibil.
- Menținerea miriștilor și a pajiștilor și interzicerea incendierii acestora.
- Reducerea chimicalelor folosite în agricultură,
aplicarea chimicalelor mai puțin toxice și persistente; regularizarea perioadelor de folosire a erbicidelor în funcție de fenologia speciei.
- Ajustarea calendarului agricol cu biologia speciei.
- Controlul populațiilor de pisici și câini domestici sau sălbăticiți.
- Controlul şi respectarea legislaţiei vânătorii; cooperare între organizațiile de protecție a mediului, organizațiile de vânătoare, jandarmerie și Garda de Mediu împotriva braconajului.
- Menținerea pajiștilor prin pășunat.
- Identificarea și managementul zonelor unde mortalitatea păsărilor cauzată de drumuri este ridicată.
- Interzicerea realizării fermelor solare și eoliene în habitate de stepă.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.
- Identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru conservarea speciei.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

HARȚI JPEG

Harta de distribuție Ciocârlan (Galerida cristata)