Cocor

Grus grus

Autor: depositphotos.com

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Este o specie prezentă în centrul și nordul Eurasiei, unde cuibărește cea mai mare parte a populației. În sudul Europei, exemplarele cuibăritoare sunt o prezență neobișnuită, fiind însă menționate efective cuibăritoare mici în Danemarca, Germania, Grecia și pe teritoriul fostei Iugoslavii. Specia este migratoare și iernează preponderent în nordul Africii. Cele mai mari populații se strâng în Sudan, Etiopia, Tunisia, Eritreea, însă efective semnificative iernează și în alte țări precum Turcia, Israel, Irak, sud-vestul Europei, India și zonele adiacente acesteia, Vietnam, Thailanda și estul Chinei.

POPULAȚIE

Populaţia europeană a speciei este cuprinsă între 113.000 și 185.000 de perechi cuibăritoare, tendința fiind crescătoare.
În România, în timpul migrației, se estimează că un număr cuprins între 2.000 și 5.000 de exemplare tranzitează țara noastră.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

Cocorul este o specie caracteristică zonelor umede, cu o adâncime mică a apei (20-40 cm), care includ mlaştini, pajişti umede, păduri inundabile, râuri şi lacuri puţin adânci. În afara perioadei de cuibărit se adună şi migrează în stoluri numeroase, la mare înălţime, în formaţie de „V“ sau în linie oblică.
Este o specie omnivoră. Se hrănește cu rădăcini, rizomi, fructe, frunze, semințe, insecte, viermi, mamifere mici, ouă și pui de păsăre, broaște etc.
Soseşte din cartierele de iernare în luna aprilie. În timpul perioadei de cuibărit, specia este monogamă şi teritorială. Ritualul nupţial este spectaculos şi constă dintr-un dans în care aplecările, urmăririle şi săriturile se împletesc cu sunete asemănătoare celui de corn, emise în timp ce au gâtul ridicat, capul dat pe spate şi ciocul îndreptat spre cer. Cuibul, care poate fi folosit succesiv mai mulţi ani, este alcătuit dintr-o movilă de vegetaţie aşezată pe pământ, în apropierea apei, şi poate atinge diametrul de 1-1,6 m. În acest cuib, construit de ambii parteneri, femela depune de obicei două ouă, în prima parte a lunii mai, cu o dimensiune medie de 98,2 x 60,2 mm. Incubaţia durează 28-31 de zile şi este asigurată de ambii parteneri. La câteva zile după eclozare, puii îşi urmează părinţii şi devin zburători după 65-70 de zile, timp în care beneficiază de o atentă îngrijire parentală.

AMENINȚĂRI

- Pierderea și alterarea habitatului.
- Poluarea și gestionarea defectuoasă a apelor.
- Braconajul.
- Perturbarea antropogenă.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Respectarea restricțiilor în zonele ripariene.
- Managementul deșeurilor în zonele umede.
- Garantarea protejării locurilor de hrănire.
- Încurajarea folosirii produselor agrochimice selective și cu toxicitate redusă pe terenurile folosite ca teritorii de hrănire.
- Încurajarea măsurilor de evitare a secării și a schimbării artificiale bruște a regimului de ape din zonele umede.
- Controlul şi respectarea legislaţiei vânătorii; cooperare între organizațiile de protecție a mediului, organizațiile de vânătoare, jandarmerie și Garda de Mediu împotriva braconajului.
- Amplasarea de dispozitive pentru creşterea vizibilităţii liniilor de medie şi mare tensiune.
- Planificarea adecvată a instalării structurilor generatoare de energie (turbine eoliene), astfel încât să fie minimizat riscul de coliziune.
- Identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru conservarea speciei.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.