Vânturel de seară

Falco vespertinus

Autor: Daniel Petrescu

STATUT LEGAL DE CONSERVARE

DISTRIBUȚIE

Este o specie prezentă în sudul și estul continentului european, aici trăind mai puțin de jumătate din populația mondială a speciei. Limita estică este constituită de lacul Baikal, cea nordică de Estonia, iar cea sudică de Marea Neagră. Cartierele de iernare sunt situate din sudul Africii până în partea nordică a Africii de Sud, din Namibia şi Botswana până în Angola, Zambia şi Zimbabwe.

POPULAȚIE

Populația europeană a speciei reprezintă 40% din populația globală și este cuprinsă între 30.000 și 64.000 de perechi cuibăritoare. Populația din Europa a suferit un declin puternic între anii 1970-1990, care a continuat între 1990-2000, în special în cazul populațiilor-cheie din Rusia și Ucraina, reducându-se cu peste 30% în 10 ani. În prezent se estimează un declin de până la 30% în decursul a trei generații (aproximativ 17 ani).
Populația cuibăritoare din România este estimată a fi cuprinsă între 1.500 și 2.500 de perechi și urmează tendința populațională europeană, fiind de asemenea în scădere. În timpul pasajelor pot fi observate între 10.000 și 50.000 de exemplare.

MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI BIOLOGIA SPECIEI

Specie tipică de câmpie, care preferă zonele deschise ce alternează cu pâlcuri de copaci din habitatele de stepă şi silvostepă, dar nu-i displac nici pâlcurile de copaci situate între terenurile arabile. În perioada de după creşterea puilor, păsările hoinăresc; ziua formează stoluri mici şi îşi caută hrană, iar seara se adună în număr mare (până la câteva mii de exemplare) în locuri tradiţionale de înnoptare (arbori singuratici, aliniamente sau pâlcuri), păsările adunându-se aici în fiecare an. Părăsesc Europa în perioada septembrie-octombrie, migrând pe fronturi largi prin Estul Apropiat şi regiunea mediteraneană, până ajung în noiembrie în savanele din sudul Africii, unde rămân până în februarie.
Cea mai mare parte a hranei formate din insecte o capturează în zbor. Uneori „planează la punct fix“ sau merge pe sol căutându-și prada. Cel mai des vânează la răsărit și în amurg, când poate fi văzut zburând la înălțime mică, deasupra râurilor.
Sosește din cartierele de iernare în a doua parte a lunii aprilie și în prima parte a lunii mai. Este o pasăre socială, care cuibărește în colonii. Pentru cuibărit ocupă cuiburi vechi de răpitoare sau corvide, fiind în acest fel dependentă de coloniile de ciori de semănătură (Corvus frugilegus). Femela depune 3-4 ouă în a doua parte a lunii mai și începutul lunii iunie, după ce specia-gazdă părăseşte cuibul. Dimensiunea medie a unui ou este de 36,5 x 28,9 mm, având o culoare brun-roșcată. Incubația durează în medie 27-28 de zile și este asigurată de către ambii părinți. Puii devin zburători la 27-30 de zile și devin complet independenți de aceștia după încă o săptămână.

AMENINȚĂRI

- Pierderea și alterarea habitatului.
- Perturbarea cauzată de silvicultură.
- Alterarea resurselor trofice.
- Poluarea și utilizarea ilegală a otrăvurilor.
- Braconajul în apropierea locurilor de cuibărit.
- Perturbarea cauzată de activități antropice.

MĂSURI DE CONSERVARE NECESARE

- Interzicerea oricărui tip de activitate care cauzează alterarea habitatelor de reproducere, hrănire și odihnă a speciei.
- Interzicerea noilor proiecte urbane în habitatele importante pentru specie.
- Evitarea erbicidelor puternice, care reduc diversitatea speciilor-hrană, precum și a bioacumulării acestor tratamente agricole, care cauzează în mod secundar
otrăvirea păsărilor.
- Menținerea și dezvoltarea unui peisaj de tip mozaic.
- Menținerea și accentuarea coridoarelor între zonele de pajiști spontane incluzând și arbori, linii de arbori și grupuri de arbori neproductivi dispersate.
- Menținerea miriștilor și interzicerea arderii acestora; menținerea managementului adecvat al miriștii în zonele unde a fost efectuat tradițional.
- Garantarea securității păsărilor prin managementul cablurilor de telecomunicație sau de transport al energiei.
- Armonizarea calendarului agricol cu biologia speciei.
- Protecţia coloniilor (inclusiv a celor de cioară de semănătură, Corvus frugilegus).
- Obținerea informațiilor despre folosirea de otrăvuri și efectele acestora asupra speciei.
- Controlul şi respectarea legislaţiei vânătorii; cooperare între organizațiile de protecție a mediului, organizațiile de vânătoare, jandarmerie și Garda de Mediu împotriva braconajului.
- Monitorizarea și evitarea capturării ilegale și a distrugerii cuiburilor.
- Luarea măsurilor în asigurarea liniștii în zonele de aglomerare a speciei.
- Instalarea cuiburilor artificiale în habitate adecvate speciei.
- Identificarea și managementul zonelor unde mortalitatea cauzată de drumuri este ridicată.
- Interzicerea construirii de noi parcuri eoliene în apropierea zonelor de reproducere, aglomerare și hrănire sau în zonele folosite de către păsări ca rute de migrație.
- Identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru specie.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

HARȚI JPEG

Harta de distribuție Vânturel de seară (Falco vespertinus)