4.2. Protocol de monitorizare a populațiilor cuibăritoare de vânturel de seară (Falco vespertinus) și cioară de semănătură (Corvus frugilegus)

Cioară de semănătură (Corvus frugilegus)

Metodologia descrisă mai jos are ca scop monitorizarea periodică a ciorii de semănătură (Corvus frugilegus) și a vânturelului de seară (Falco vespertinus).
Prin implementarea acestei metodologii se urmărește, în primul rând, monitorizarea celor două specii, care să permită în timp detectarea tendințelor la nivelul populațiilor naționale ale speciilor-țintă, respectiv la nivelul Ariilor de Protecție Specială Avifaunistică. În al doilea rând, prin implementarea schemei se vor obține și calcule de efective pe plan național.
Suplimentar, datele pot fi folosite (împreună cu alte date disponibile) și în alte scopuri, precum determinarea distribuției speciilor sau realizarea modelelor de abundență și prezență/absență ale speciilor-țintă.

 Mascul adult de vânturel de seară (Falco vespertinus)

Metode de eșantionaj la nivel național

Realizarea eșantionajului la nivel național pentru această metodologie a pornit de la arealul de distribuție a celor două specii. Cioara de semănătură este distribuită, practic, în toate zonele de câmpie și o mare parte a zonelor colinare. Astfel, în cazul acestei specii, eșantionajul a inclus toate zonele de câmpie și de deal.
Vânturelul de seară are distribuție mult mai restrânsă, cu populații cuibăritoare în Câmpia de Vest, în jumătatea sudică a zonelor de câmpie din Oltenia și vestul Munteniei, în Câmpia Bărăganului, în câmpiile din sudul Moldovei, în Câmpia Jijiei (Moldovei). Cu toate că a dispărut în ultimii 7-8 ani, a fost inclusă și ultima zonă în care era cunoscut cuibăritul speciei în Transilvania.
În eșantionajul elaborat conform metodologiei, unitatea de bază este pătratul de 10x10 km al caroiajului ETRS. În total au fost amplasate 470 de unități de eșantionaj (pătrate), dintre care 168 au fost desemnate exclusiv pentru evaluarea ciorii de semănătură, iar 302 pentru evaluarea ambelor specii-țintă.

Eșantionajul a fost elaborat în două etape:

1. Prima parte a eșantionajului provine dintr-o evaluare mai veche, care a vizat monitorizarea vânturelului de seară, dar a inclus și evaluarea ciorii de semănătură. Fiind vorba de o specie colonială, a fost aleasă o metodologie care vizează monitorizarea majorității coloniilor mai cunoscute și mai importante din țară. Menționăm că singura regiune a țării în care era bine cunoscută distribuția coloniilor de vânturei de seară, la vremea respectivă, era Câmpia de Vest. De asemenea, au fost acoperite și o parte din semicoloniile din Delta Dunării. Numărul perechilor solitare este nesemnificativ, comparativ cu numărul perechilor din colonii, iar identificarea lor ar necesita un efort nejustificat de mare, astfel încât aceste perechi nu au fost vizate de metodologie.
Eșantioanele au fost desemnate în așa fel încât să asigure o acoperire suficient de mare a arealului de răspândire a speciei. Desemnarea eșantioanelor nu a fost randomizată, ci a fost realizată în așa fel încât să vizeze coloniile cele mai importante cunoscute, incluzând însă și un număr mare de colonii mici. Pătratele de 10x10 km au fost grupate câte 9, formând pătrate de 30x30 km. O parte a pătratelor de 30x30 km nu sunt întregi, pentru că fie se suprapun parțial cu un alt pătrat, fie cad parțial în afara granițelor țării. Au fost desemnate 26 astfel de pătrate, după cum urmează: 8 în Câmpia de Vest, 1 în Podișul Transilvaniei, 2 în Moldova, respectiv câte 5 în Oltenia, Muntenia, Bărăgan și Dobrogea. În această fază au fost selectate în total 231 de pătrate de 10x10 km.

2. Eșantionajul realizat în prima fază era adecvat pentru monitorizarea vânturelului de seară, dar, din cauza modului special de alegere a pătratelor, această abordare nu este adecvată pentru estimarea efectivelor speciei. Totodată, în ceea ce privește evaluarea și monitorizarea ciorii de semănătură, aceasta nu poate fi considerată deloc adecvată din cauza distribuției limitate a pătratelor, din punct de vedere geografic, față de distribuția națională a speciei.
Totuși, dat fiind faptul că există deja o evaluare completată, cu care, după o repetare, pot fi comparate rezultatele, respectiv pentru că, din cauza rarității relative a coloniilor de vânturel de seară, oricum ar fi fost necesară o eșantionare similară, în care sunt supra-acoperite zonele unde există colonii, s-a decis păstrarea acesteia. Dar, pentru a compensa problemele enumerate, eșantionajul a fost completat cu pătrate noi.
A fost realizat un eșantionaj nou în felul următor: au fost selectate în mod sistematic 17% dintre pătratele de 10x10 km din zona de câmpie și de deal, rezultând un număr total de 298 de pătrate.
Pentru a avea o distribuție egală pe plan național, a fost urmărită o metodă de selecție sistematică: din fiecare pătrat de 50x50 km complet au fost selectate câte 4 sau 5 pătrate de 10x10 km, după o regulă predefinită. Dintre pătratele de 50x50 km parțiale, a fost selectat un număr de pătrate proporțional mai mic comparativ cu pătratele complete.

Această fază a fost urmată de analizarea pătratelor selectate la punctul 2, învecinate cu pătratele incluse în eșantionaj pe baza punctului 1. Dacă habitatul din pătratul selectat la punctul 2 părea foarte similar habitatului din unul dintre pătratele incluse deja pe baza punctului 1, pătratul respectiv a fost „mutat” peste un pătrat deja inclus. Astfel, în final au existat 61 de pătrate care au fost incluse în eșantionaj prin ambele proceduri.

Totodată, a mai existat un program local de monitorizare a ciorilor de semănătură în zona Târgu Mureș, care a fost derulat în mod regulat în ultimii ani și care oferă posibilitatea de calcul a tendințelor. Prin urmare, s-a decis și asupra includerii celor 4 pătrate acoperite de acest program, dintre care 2 sunt pătrate noi, iar 2 se suprapun cu eșantionajul realizat la punctul 2. Astfel, numărul total al pătratelor a ajuns la 470.

Figura 1. Harta cu distribuția eșantionajului

A. Evaluarea ciorii de semănătură

Repetabilitatea
Este recomandată repetarea monitorizării standard complete o dată la 3 ani sau, dacă acest lucru nu este posibil, cel puțin o dată la 6 ani. Totodată, fiind o metodologie ușoară, poate fi luată în considerare repetarea anuală parțială a metodologiei în 10-30% dintre pătrate.

Numărul ieșirilor pe teren
Într-un an de monitorizare observațiile trebuie efectuate o singură dată.

Perioada observațiilor în teren
Evaluarea ciorii de semănătură trebuie realizată în perioada 15 martie - 10 aprilie. În această perioadă ciorile se află deja în colonii, iar, întrucât arborii nu au înverzit încă, cuiburile sunt vizibile.

B. Monitorizarea generală a vânturelului de seară

Repetabilitatea
Este recomandată repetarea monitorizării complete o dată la 3 ani sau, dacă acest lucru nu este posibil, cel puțin o dată la 6 ani.

Numărul ieșirilor pe teren
Într-un an de monitorizare observațiile trebuie efectuate o singură dată.

Perioada observațiilor în teren
Monitorizarea vânturelului de seară trebuie realizată în perioada 15 mai - 15 iunie, care poate fi eventual prelungită până la data de 30 iunie. În această perioadă, majoritatea vântureilor de seară se află deja în colonii.

C. Evaluarea exactă a coloniilor de vânturel de seară

Repetabilitatea
Observațiile vor fi efectuate în cursul acestui proiect, după care rezultatele vor fi evaluate. Dacă se consideră că precizia modelului construit poate fi crescută în mod semnificativ prin adăugarea mai multor date, va fi recomandată repetarea observațiilor încă o dată sau eventual de două ori. După obținerea unui model suficient de robust, nu va mai fi nevoie de repetarea observațiilor.
Dacă resursele permit acest lucru, metoda suplimentară poate fi aplicată în continuare, chiar și la un procent mai mare de colonii. În cazul coloniilor evaluate cu metoda suplimentară, poate fi folosită valoarea reală a numărului de perechi în locul valorilor estimate cu ajutorul modelului, care sunt mult mai precise.

Numărul ieșirilor pe teren
Într-un an de monitorizare observațiile trebuie efectuate o singură dată.

Perioada observațiilor în teren
Observațiile trebuie realizate în perioada 15 mai - 15 iunie (eventual, perioada poate fi prelungită până la data de 30 iunie), odată cu sau după efectuarea monitorizării generale.

A. Evaluarea ciorii de semănătură

Intervalul orar
Observațiile pot fi efectuate toată ziua.

Condițiile meteorologice
Observațiile nu pot fi efectuate în condiții de vizibilitate redusă (ceață, ploaie puternică).

Echipele de observatori
Din motive de eficiență se recomandă efectuarea observațiilor în echipe de câte două persoane, dar observațiile pot fi efectuate și de către o singură sau mai multe persoane.

B. Monitorizarea generală a vânturelului de seară

Intervalul orar
Identificarea coloniilor poate fi realizată toată ziua. Numărarea păsărilor poate fi efectuată dimineața, de la răsăritul soarelui până la ora 10:00 și după-amiază/seara, între 17:00 și apusul soarelui.

Condițiile meteorologice
Observațiile trebuie efectuate în condiții meteorologice favorabile.
Nu vor fi efectuate observații pe ploaie și vânt mai puternic de 4 pe scara Beaufort.

Echipele de observatori
Numărarea exemplarelor și estimarea perechilor trebuie efectuată de către un singur observator.

C. Evaluarea exactă a coloniilor de vânturel de seară

Intervalul orar
Observațiile se pot efectua toată ziua, dar pentru fiecare colonie trebuie acoperită cel puțin una dintre perioadele de dimineață, de la răsăritul soarelui până la ora 10:00, sau de după-amiază/seară, între 17:00 și apusul soarelui.

Condițiile meteorologice
Observațiile trebuie efectuate în condiții meteorologice favorabile.
Nu vor fi efectuate observații pe ploaie și vânt mai puternic de 4 pe scara Beaufort.

Echipele de observatori
Observațiile vor fie efectuate în echipe de câte 2 observatori experimentați în evaluarea vânturelului de seară.

Speciile-țintă sunt două specii coloniale, și anume:

• cioara de semănătură (Corvus frugilegus);
• vânturelul de seară (Falco vespertinus), o specie dependentă de existența coloniilor de ciori.

Este, totodată, recomandată înregistrarea datelor privind prezența altor specii de păsări observate în cursul evaluării, mai ales în punctele de observație din care se realizează monitorizarea vânturelului de seară.

Femelă de vânturel de seară (Falco vespertinus)

Vânturel de seară, Cioară de semănătură

A. Evaluarea ciorii de semănătură

Pătratele trebuie parcurse în întregime, inclusiv în interiorul orașelor, în felul următor:

• Trebuie verificate toate localitățile. Se recomandă oprirea la 1-2 km de localități și verificarea acestora cu ajutorul unui binoclu sau al unei lunete. Localitățile trebuie verificate, de obicei, din mai multe unghiuri. Acest lucru este de multe ori suficient pentru detectarea coloniilor. Dacă acest lucru nu este posibil sau localitățile sunt mai mari (sate mari și orașe), verificarea se face și din interior, parcurgând suficiente străzi, astfel încât să fie acoperite în întregime localitățile. Menționăm că nu este necesară parcurgerea tuturor străzilor. Pe de o parte, existența coloniilor este de obicei semnalată de prezența păsărilor în zonă, iar urmărind mișcarea lor pot fi identificate coloniile. Pe de altă parte, în interiorul localităților, coloniile se află de obicei în habitate cu arbori mai înalți, cum ar fi parcurile, spațiile verzi cu mai mulți arbori, curtea unor instituții publice sau societăți industriale etc. Este necesar un grad sporit de atenție în orașe, pentru că pot exista colonii și în cartiere de blocuri, unde vizibilitatea este limitată.
• Trebuie verificate toate fermele din exteriorul localităților.
• Trebuie parcurse toate drumurile modernizate (asfaltate sau pietruite) din afara localităților aflate în pătrat, cel puțin cele de-a lungul/în jurul cărora există pâlcuri sau aliniamente de arbori sau păduri mai mici.
• Trebuie verificate acele pâlcuri/aliniamente de arbori sau păduri mai mici (în special pădurile de salcâm) care se află mai departe de drumurile modernizate.
• Vor fi revizitate toate locațiile în care a existat o colonie în evaluarea precedentă.
• Dacă anumite zone nu vor fi accesibile din cauza condițiilor dificile de drum din prima etapă, ele vor trebui verificate neapărat în etapa a doua (etapa evaluării vânturelului de seară).

Locul coloniilor identificate trebuie marcat cu exactitate cu GPS-ul. În toate coloniile identificate trebuie numărate exact (în coloniile mai mici) sau estimate cât mai exact (extrapolare a câte 5 sau 10 cuiburi în colonii mari) cuiburile. În cazurile în care nu este posibilă numărarea exactă a cuiburilor (de ex. colonia este inaccesibilă), trebuie estimat un număr minim de cuiburi văzute. În toate cazurile trebuie precizată metoda, respectiv dacă a fost folosită numărarea exactă, estimarea (extrapolarea) sau a fost indicată o valoare minimă de cuiburi observate. Este recomandată, totodată, notarea tipului de habitat în care se află colonia, respectiv pe ce fel de arbori se află colonia.

Lista recomandată a tipurilor de habitat:

• aliniament de arbori;
• pâlc de arbori;
• localitate – parc;
• localitate – grădină sau teren privat îngrădit;
• localitate – zonă publică;
• zonă industrială;
• cătun;
• fermă;
• armată;
• margine de pădure;
• stâlp de înaltă tensiune;
• alta.

Colonie de ciori de semănătură în perdea forestieră pe marginea unui drum național:

O imagine de ansamblu a perdelei forestiere care adăpostește colonia de ciori de semănătură

Zonă din colonia de ciori de semănătură observată prin lunetă de la o distanță convenabilă pentru a se putea număra cuiburile

Observatorul identifică unul sau mai multe puncte din care se poate face numărarea cuiburilor din colonie cu ajutorul binoclului și (eventual) al lunetei.

Numărarea cuiburilor cu ajutorul binoclului

Numărarea cuiburilor cu ajutorul lunetei

Observatorul introduce datele în aplicația mobilă

Pe lângă identificarea coloniilor de ciori, în pătratele desemnate și pentru monitorizarea vânturelului de seară, trebuie acordată atenție și altor locuri potențiale de cuibărit pentru acesta. Astfel, trebuie notate și acele locuri în care au fost identificate grupuri mai mari de cuiburi (>10) de coțofene sau ciori grive sau șiruri/pâlcuri mai mici de arbori bătrâni cu multe scorburi naturale.

B. Monitorizarea generală a vânturelului de seară

Selectarea punctelor de observație

Trebuie efectuate observații la toate coloniile de ciori din pătratele desemnate pentru monitorizarea vânturelului de seară, cu excepția celor care se află mult în interiorul localităților (în orașe sau sate mari). Coloniile de la marginea localităților nu sunt exceptate, trebuie de asemenea supuse observației. În afara coloniilor de ciori de semănătură, trebuie efectuate observații și la grupurile mai mari de cuiburi de coțofene și ciori grive identificate în cadrul evaluării ciorii de semănătură, respectiv la coloniile de vânturei de seară cunoscute/identificate în timpul deplasărilor pe teren, aflate în scorburi artificiale sau naturale.
În habitatele umede din Delta Dunării trebuie parcurse toate canalele din pătrate, de-a lungul cărora există șiruri de arbori, zăvoaie etc.

Locul punctelor de observație

• dacă colonia de ciori a existat și în trecut, trebuie folosit punctul de observație din evaluarea precedentă. Dacă punctul nu mai este accesibil sau vizibilitatea asupra coloniei nu mai este adecvată, acesta poate fi mutat într-un loc nou, preferabil cât mai aproape de locul inițial, din care există vizibilitate bună asupra coloniei. Dacă punctul este mutat la o distanță de peste 100 m de locul inițial, locația nouă trebuie înregistrată cu GPS-ul;
• la coloniile noi, observațiile trebuie efectuate din puncte de observație de unde există vizibilitate bună asupra coloniei de ciori, aflate la o distanță de maximum 500 m de colonie (preferabil la 100-300 metri). Locațiile punctelor de observație noi trebuie înregistrate cu GPS-ul.

Durata observațiilor

Durata observațiilor variază în funcție de: (i) tipul observației (verificarea prezenței sau numărare) și de (ii) prezența speciei.

În intervalul orar 10:00-17:00 poate fi efectuată doar verificarea prezenței, astfel durata observației poate fi:
• exact 15 minute, dacă specia nu este prezentă;
• maximum 15 minute, dacă specia este prezentă. În momentul în care se confirmă prezența speciei, punctul poate fi părăsit, pentru că numărarea nu este relevantă în această perioadă a zilei. Aceste puncte trebuie revizitate în intervalele orare în care trebuie efectuată numărarea.

Dimineața, de la răsăritul soarelui până la ora 10:00, și după-amiaza, de la ora 17:00 până la asfințitul soarelui, când poate fi efectuată și numărarea exemplarelor, durata observației va fi:
• exact 15 minute, dacă specia nu este prezentă;
• exact 30 de minute, dacă specia este prezentă.

Din motive de eficiență, este recomandată efectuarea observațiilor la coloniile în care prezența speciei este mai probabilă în acele intervale orare când este permisă și numărarea exemplarelor. În perioadele în care numărarea nu este permisă, se recomandă selectarea acelor colonii în care prezența speciei este mai puțin probabilă, respectiv a coloniilor din localități, a celor de dimensiuni mici etc.

Verificarea prezenței

Se consideră că vânturelul de seară este prezent într-o colonie numai dacă sunt observate unul sau mai multe exemplare care intră sau se mișcă în imediata apropiere a coloniei, aparținând vizibil de aceasta. Exemplarele observate în cursul celor 15 minute departe de colonie, care nu indică nici o legătură cu colonia respectivă, pot fi exemplare din alte colonii, exemplare neteritoriale sau exemplare aflate în migrație.

Numărarea exemplarelor și estimarea numărului de perechi

Trebuie acordată o atenție sporită identificării sexului exemplarelor observate.

Trebuie estimate numărul minim și numărul maxim de exemplare observate:
• Numărul minim de exemplare pentru ambele sexe este indicatorul cel mai important, trebuie deci estimat cu atenție sporită. Cu toate că efectivele vor fi subestimate în coloniile mari, acesta este indicatorul cel mai puțin subiectiv. Pentru estimarea numărului minim de exemplare, pot fi luate în considerare numărul maxim de exemplare observate deodată la colonie în timpul observațiilor și numărul exemplarelor care au părăsit colonia și nu s-au întors. Așadar, exemplarele din colonie trebuie numărate de mai multe ori în timpul observațiilor, când este vizibil un număr relativ mare. Trebuie urmărite/numărate totodată și exemplarele care părăsesc sau se întorc la colonie.
• Numărul maxim de exemplare este un indicator mai subiectiv. Observatorul trebuie să estimeze numărul maxim de exemplare observate ținând cont de faptul că, în cele mai multe cazuri, nu se văd deodată toate exemplarele prezente în colonie.

Trebuie estimat un număr minim și un număr maxim de perechi. Pentru determinarea acestora este recomandată în primul rând folosirea numărului de exemplare de acel sex din care au fost observate mai multe (de ex., dacă se observă minimum 5 masculi și 3 femele, se consideră că sunt minimum 5 perechi).

Colonie de vânturei de seară (și de ciori de semănătură) într-o pădurice de salcâm străbătută de un drum cu serpentine:

Imagine cu colonia văzută din dronă

Imagine din dronă a unei părți a coloniei (se pot carta cuiburile)

Observarea unei perechi din colonie

Observatorul fotografiază un cuib ocupat

Mascul de vânturel de seară observat în colonie

Femelă de vânturel de seară observată în colonie

Delta Dunării

În Delta Dunării trebuie parcurse încet, cu barca, toate canalele din pătrate, de-a lungul cărora există șiruri de arbori, zăvoaie etc., căutând activ specia. Dacă sunt identificate colonii în care sunt prezente mai multe perechi, se aplică numărarea normală de 30 de minute, însă, din motive de eficiență, deși este recomandată, nu este și obligatorie efectuarea observațiilor dimineața până la ora 10:00 și seara după ora 17:00. Dacă sunt identificate perechi solitare, acestea trebuie notate, iar locul observației trebuie înregistrat cu GPS-ul, dar nu este necesară efectuarea numărătorii standard.

C. Evaluarea exactă a coloniilor de vânturel de seară

Metodologia de teren a monitorizării vânturelului de seară în România (denumită în continuare Metodologia generală) a fost elaborată în așa fel încât să permită monitorizarea pe termen lung a populației cuibăritoare a speciei-țintă la nivel național. Astfel, rezultatele obținute permit stabilirea tendințelor populaționale, dar nu și estimarea corectă a efectivelor cuibăritoare. Aceasta a fost asumată cu bună știință, din considerente practice și de fezabilitate, din cauza caracteristicilor ecologice ale vânturelului de seară: o specie cu răspândire eterogenă, gregară și în perioada de cuibărit, cu probleme de detectabilitate semnificative în perioada de clocire la coloniile de cuibărit. Din cauza coloniilor inaccesibile sau cu vizibilitate redusă asupra cuiburilor (care sunt probleme frecvente), efectuarea unei inventarieri pereche cu pereche, cuib cu cuib nu este fezabilă peste tot și, categoric, nu la nivel național. Totodată, chiar și în cazul coloniilor în care acest lucru este cât de cât posibil, ar necesita mult mai mult timp și efort decât în cazul aplicării metodologiei generale.

Ținând cont de dificultățile descrise mai sus, a fost elaborată o soluție care să permită estimarea efectivelor naționale, dar care să se bazeze în primul rând pe datele obținute prin monitorizarea generală. Pe baza acestei metodologii suplimentare vor fi evaluate, cu o precizie mare, cel puțin 20% dintre coloniile identificate, iar pe baza acestor date se va obține numărul exact al perechilor cuibăritoare. Dat fiind faptul că la toate aceste colonii va avea loc și monitorizarea generală, care subestimează considerabil numărul perechilor, va fi posibilă compararea rezultatelor obținute pe baza celor două metodologii. Utilizând aceste date, va fi creat un model statistic care va permite estimarea efectivelor reale, folosind datele obținute din monitorizarea generală.

Selectarea coloniilor

Scopul metodologiei suplimentare este obținerea unui model statistic care să permită estimarea numărului real de perechi cuibăritoare, pornind de la numărul de perechi estimate prin monitorizarea generală. Pentru aceasta, vor fi evaluate 20% dintre coloniile identificate.
Pentru a putea construi un astfel de model, va fi nevoie de date referitoare la colonii de mărimi diferite. Prin urmare, criteriul principal de selecție trebuie să fie mărimea coloniei, adică numărul perechilor cuibăritoare estimate prin metodologia generală. Datele dintr-o evaluare precedentă arată că majoritatea coloniilor sunt mici, existând relativ puține colonii mari. Prin urmare, ca să fie obținute suficiente date, coloniile mari vor fi suprareprezentate în acest eșantionaj. Astfel, cele 4 categorii definite, respectiv coloniile mici (1-4 perechi, aprox. 57% din numărul total al coloniilor), coloniile mijlocii (5-9 perechi, aprox. 26% din numărul total al coloniilor), coloniile mari (10-19 perechi, aprox. 11% din numărul total al coloniilor) și coloniile foarte mari (20+ perechi, aprox 6% din numărul total al coloniilor) vor fi reprezentate, pe cât posibil, în măsură egală, cu o pondere de câte 25% din eșantionajul total (aprox. câte 8-12 colonii/categorie).

Suplimentar, dar numai ca un criteriu secundar, vor fi selectate colonii din toate regiunile geografice în care specia cuibărește în număr mai mare.

Pentru această metodologie vor fi selectate acele colonii în care condițiile de observație (accesibilitate, vizibilitate) permit o numărătoare cât mai exactă și vor fi excluse coloniile în care acest lucru nu este posibil. Dat fiind faptul că numărătorile, în cazul metodei generale, sunt efectuate din afara coloniilor, de la distanțe de câteva sute de metri, considerăm că tipul de habitat arboricol (pâlc de arbori, desiș, aliniament etc.) în care este instalată colonia nu influențează considerabil detectabilitatea păsărilor și, prin urmare, nici calitatea rezultatelor cantitative obținute. Chiar dacă ar exista o astfel de influență, din cauza faptului că anumite tipuri de habitate sunt, practic, imposibil de evaluat cu exactitate, nu avem posibilitatea de a controla complet acest factor. Astfel, coloniile care urmează a fi inventariate vor fi localizate în următoarele tipuri de habitate:
• aliniament de arbori simplu sau dublu (acesta din urmă vizibil din ambele părți);
• pâlc accesibil, cu arbori răsfirați;
• plantație deasă, dar formată din arbori tineri/scunzi (max. 10 m înălțime);
• colonie formată din cuiburi artificiale accesibile.
Se vor evita acele pâlcuri compacte care ori nu sunt accesibile, ori sunt dense, cu majoritatea arborilor înalți (peste 15 m) și frunziș foarte dezvoltat în perioada de clocire a vântureilor de seară.

Modul de efectuare a observațiilor

Ieșire pe teren pentru pregătirea observațiilor

În prima fază (15 martie - 10 aprilie), se va face o cartare a coloniei din punctul de vedere al localizării cuiburilor de Corvidae disponibile și aflate în stare satisfăcătoare pentru a fi ocupate de vânturei. Această perioadă se suprapune cu perioada de clocire sau de construire/renovare a cuiburilor la principalele specii gazdă (Corvus frugilegus, Pica pica, Corvus cornix) și este premergătoare perioadei de înfrunzire a majorității speciilor de arbori în care aceste specii își instalează de obicei cuiburile. Aceasta permite identificarea și localizarea fiecărui cuib potențial al vântureilor de seară. Se va marca cu GPS-ul fiecare arbore cu cuib instalat și se va nota într-un formular, în cazul fiecărui arbore, numărul cuiburilor. Datele colectate astfel vor fi corelate ulterior cu o imagine satelitară a zonei și se vor printa hărți cu numerotarea arborilor cu cuiburi.
În cazul coloniilor instalate în aliniamente de arbori, se vor face fotografii de la distanță, perpendicular pe aliniament, în așa fel încât să fie cuprinsă întreaga colonie (pentru colonii întinse pe mai multe sute de metri se vor face mai multe fotografii). Pentru aliniamentele duble de-a lungul drumurilor, se vor fotografia separat ambele șiruri de copaci, din cele două părți opuse. Aceste fotografii urmează să fie printate la rezoluție satisfăcătoare, în format A3 sau A4, și vor fi îmbinate ulterior, pentru a obține o singură imagine cu întreaga colonie (sau mai multe, în cazul coloniilor foarte lungi). Arborii vizibili în aceste imagini vor fi corelați cu datele înregistrate cu GPS-ul/pe formular și vor fi numerotați.

Efectuarea observațiilor propriu-zise

În a doua fază, în perioada 15 mai - 15 iunie (eventual 30 iunie), se vor efectua inventarierile propriu-zise. Se va lucra în echipe de câte două persoane. Durata observațiilor va varia în funcție de necesitate (mărimea coloniei, densitatea arborilor, condiții de vizibilitate etc.), de la câteva ore, la o zi întreagă, sau, în cazuri extreme (colonii foarte mari, vizibilitate redusă etc.), chiar la două zile. Observațiile se pot efectua toată ziua, dar, pentru fiecare colonie, trebuie acoperită cel puțin una dintre perioadele de dimineață, răsăritul soarelui până la ora 10:00, sau de după-amiază/seară, între 17:00 și apusul soarelui. Fiecare observator va înregistra separat un track GPS pe tot parcursul observațiilor. Se vor nota, de asemenea, și alte specii care ocupă cuiburile de Corvidae, și anume Falco tinnunculus, Falco subbuteo, Asio otus, Corvus monedula.

După încheierea inventarierii, observatorii vor cataloga fiecare cuib unde s-a notat prezența vântureilor de seară ca fiind cuib ocupat:

(i) Precis (de ex., cuib în care clocește o pasăre),
(ii) Probabil (de ex., mascul aducând de mai multe ori hrană, cuibul nefiind vizibil) sau
(iii) Posibil (de ex., pereche sau individ în apropierea unui cuib).

Evaluarea pe baza metodologiei generale se va repeta și în aceeași zi în care se efectuează recensământul pe baza metodei suplimentare. Aceasta trebuie realizată de unul dintre observatori, înainte de a începe evaluarea pe baza metodei suplimentare. Repetarea metodei generale va dubla numărul de date disponibile pentru modelare, respectiv poate oferi informații despre eventualele diferențe, dacă este cazul, față de estimarea numărului perechilor realizată prin metodologia generală – efectuată în prima parte a perioadei de cuibărit (ocuparea cuiburilor, împerechere), respectiv cea de a doua (perioada de clocit și primele săptămâni după eclozarea puilor).

Observațiile suplimentare vor fi realizate în felul următor:

1. În cazul aliniamentelor de arbori, cei doi observatori vor împărț arborii cu cuiburi între ei, în funcție de specificul zonei. De exemplu, în cazul aliniamentelor duble, se vor putea efectua observații în mod simultan din ambele direcții, fiecare observator având câte un șir de arbori. În acest caz (când nu se poate identifica cu exactitate cuibul/arborele/șirul de arbori vizitat de o pasăre sau alta), cei doi vor ține legătura între ei prin telefon sau walkie-talkie, pentru a elimina eventualele suprapuneri. Aliniamentele simple se pot împărți între cei doi observatori. Observatorii vor sta la câteva zeci de metri de aliniament, în funcție de condiții, și se pot muta în timpul observațiilor, pentru a avea vizibilitate mai bună asupra anumitor zone. Fiecare observator va avea asupra lui binoclu și lunetă.
Pe imaginile coloniilor listate la imprimantă, se vor nota/numerota, cuiburile ocupate/vizitate de vântureii de seară. Pentru fiecare cuib se vor nota în formular toate activitățile relevante (clocit, vizită la cuib cu hrană, împerechere etc.). Se va pune mare accent pe urmărirea indivizilor (în special cei cu hrană) care sosesc de pe câmp, și pe identificarea cuiburilor vizitate de aceștia. Se vor nota și acele posibile perechi/cuiburi ocupate care nu sunt vizibile din punctul de la distanță, urmând ca acestea să fie verificate, dacă este posibil, din apropiere. Observațiile se pot încheia după ce trece o oră fără ca vreunul dintre cei doi observatori să fi identificat vreun cuib nou ocupat de specia-țintă.

2. În cazul pâlcurilor accesibile, cu arbori răsfirați, respectiv în cazul coloniilor artificiale, cei doi observatori își vor împărți între ei colonia pe baza inventarului de cuiburi efectuat în martie-aprilie. Fiecare dintre ei va avea: o hartă a coloniei cu arborii cu cuiburi numerotați, formular, binoclu și lunetă. Observatorii se vor plimba de-a lungul marginii pâlcului sau vor intra între arbori, cu scopul de a examina fiecare arbore (care are cuiburi instalate) în parte, asigurându-se că generează un deranj minim asupra speciei. În mod normal, dintr-un punct de observație se va putea ține sub observație, simultan, un număr mare de arbori și cuiburi. Se va sta suficient timp la fiecare arbore pentru a identifica fiecare cuib ocupat de vântureii de seară. Pentru fiecare cuib se vor nota în formular toate activitățile relevante (clocit, vizită la cuib cu hrană, împerechere etc.). Observațiile se pot încheia după ce s-a trecut în revistă fiecare arbore cu cuib.

3. În cazul plantațiilor accesibile formate din arbori scunzi, observatorii se vor plimba de-a lungul marginii pâlcului sau vor intra între arbori, cu scopul de a examina fiecare arbore (care are cuiburi instalate) în parte, asigurându-se că generează un deranj minim asupra speciei. Cei doi observatori vor lucra împreună și vor folosi binoclul, respectiv un instrument telescopic de minimum 7 metri lungime, echipat cu oglindă, sau aparat foto/video și, la nevoie, o scară metalică. Unul dintre observatori va înmâna acest instrument și îl va înălța deasupra fiecărui cuib, în timp ce celălalt observator va urmări dacă vreo pasăre sare dintr-un cuib, respectiv va examina interiorul cuibului vizibil prin oglindă. Se vor verifica toate cuiburile montate în arbori și se va nota conținutul fiecăruia, dar și alte aspecte relevante, de exemplu dacă s-a identificat specia care a fost văzută că ocupă cuibul.

Cuib cu pui identificat din dronă

Nivelul de pregătire al observatorilor

Evaluarea ciorilor de semănătură este o evaluare simplă, care poate fi efectuată de orice persoană cu puțină experiență în aplicarea unor metodologii sistematice.
Pentru monitorizarea generală a vântureilor de seară este nevoie de observatori experimentați în identificarea păsărilor răpitoare de zi, în special a diferitelor specii de șoimi. Evaluarea completă a coloniilor de vânturel de seară (metoda suplimentară) necesită în plus și experiență în ecologia și comportamentul speciei.

Pentru implementarea metodologiei în anumite zone mai restrânse ca suprafață (SPA-uri, alte arii protejate, evaluări locale), pot fi justificate câteva modificări. Acestea pot asigura o mai bună acoperire a speciilor-țintă și obținerea unor date mai exacte pentru anumite scopuri sau pot oferi variante mai eficiente, adaptate condițiilor locale. Aceste modificări pot viza atât adaptarea eșantionajului (cu păstrarea în linii mari a metodologiei), adaptarea metodologiei sau chiar și implementarea unor metodologii alternative, complet diferite. Indiferent de metodologia folosită, pentru a asigura comparabilitatea datelor și obținerea de informații legate de tendințele populațiilor, această metodologie trebuie respectată în totalitate în evaluările ulterioare.
România, ca țară membră a Uniunii Europene, are obligația de a raporta, o dată la 6 ani, atât efectivele, respectiv tendințele populațiilor naționale ale tuturor speciilor de păsări, cât și efectivele, respectiv tendințele populațiilor speciilor listate în Anexa 1 a Directivei Păsări din Ariile de Protecție Specială Avifaunistică (SPA-uri). Cu toate că eșantionajul național acoperă parțial și SPA-urile, ar fi de preferat ca datele din schema națională să fie completate de monitorizarea realizată de către administratorii siturilor, ca parte a implementării planurilor de management. Condiția esențială și indispensabilă a utilizării acestora este compatibilitatea lor cu datele colectate prin schema națională. Din acest motiv este ferm recomandată utilizarea metodologiei naționale, adaptată nevoilor locale. Coordonatorul național al schemei poate oferi asistență în acest scop, deci este recomandată contactarea lui.
Pot exista multe situații în care, din anumite motive (eficiență, dorința de a obține date de calitate superioară, mai precise, date cu caracter diferit), este complet justificată aplicarea unei metode diferite, incompatibile cu schema națională. Vor fi prezentate mai jos câteva alternative, dar lista nu poate fi considerată completă.

A. Adaptarea eșantionajului

În cazul evaluărilor locale din ariile protejate se recomandă evaluarea completă a efectivelor vânturelului de seară.

B. Adaptarea metodei naționale în vederea obținerii unor date mai exacte

Metodologia generală în sine nu este adecvată pentru monitorizarea populațiilor locale, pentru că este necesar un număr relativ mare de observații pentru a putea fi interpretată din punct de vedere statistic, iar numărul coloniilor dintr-o arie protejată este, de obicei, considerabil mai mic. Este recomandată, totuși, efectuarea observațiilor pe baza acestei metodologii, pentru că nu necesită un efort mare și poate contribui la interpretarea tendințelor naționale din SPA-uri.
În cazul evaluărilor locale se recomandă evaluarea completă a coloniilor, similar celor descrise în metodologia suplimentară, dacă acest lucru este posibil. Metoda exactă a evaluării poate fi diferită, dacă rezultatul este o valoare relativ punctuală a numărului de perechi prezente.
Dacă evaluarea completă a coloniilor nu este fezabilă, este recomandată efectuarea repetată a observațiilor din metoda generală, în același sezon, la aceeași colonie, în mai multe zile. De exemplu, pot fi efectuate 4 ocazii de monitorizare a câte două ore, 2 dimineața, 2 după-amiaza. În fiecare sesiune de 2 ore pot fi realizate câte 4 numărători de 30 minute conform metodei generale, rezultând în total 16 numărători. Un astfel de set de date poate fi deja interpretat din punct de vedere statistic.

A. Evaluarea ciorii de semănătură

Sunt 2 modalități de colectare a datelor din teren:

1. dacă există posibilitatea, este recomandată notarea observațiilor într-o aplicație de telefon mobil, care permite încărcarea datelor direct într-o bază de date on-line;
2. pe formularele tipărite (după care vor fi încărcate manual într-o bază de date sau în alt format electronic – de ex., Excel).

La înregistrarea datelor trebuie acordată atenție următoarelor aspecte:

• să fie notate și pătratele care au fost parcurse, dar în care nu a fost identificată nicio colonie;
• să fie notate și cazurile în care a fost verificată o locație veche a unei colonii, din care colonia a dispărut.

Capturi de ecran care ilustrează modul de introducere a datelor printr-o aplicație mobilă:

Din pagina de selectare a formularelor se alege opțiunea
POIM –Recensământul ciorii de semănătură.

Se introduce codul coloniei (pornind de la codul pătratului în care se află
aceasta), numărul de cuiburi observate, iar apoi se selectează gradul de
precizie al numărării și locul în care se află colonia (dintre opțiunile
oferite de aplicație).

Se selectează speciile principale de arbori care suportă cuiburile și
se adaugă o fotografie a coloniei realizată cu smartphone-ul;
se completează opțional câmpul Observații.

Se completează câmpurile cu numele observatorului, data și ora
la care s-a făcut numărătoarea; apoi se salvează înregistrarea.

B. Monitorizarea generală a vânturelului de seară

Sunt 2 modalități de colectare a datelor din teren:

1. dacă există posibilitatea, este recomandată notarea observațiilor într-o aplicație de telefon mobil, astfel datele putând fi încărcate direct într-o bază de date on-line;
2. pe formularele tipărite (după care vor fi încărcate manual într-o bază de date sau în alt format electronic – de ex., Excel).

Exemplu de înregistrare a observațiilor cu ajutorul unei aplicații mobile:

Se selectează formularul „POIM – Numărare de pe puncte vânturel de seară”.

Se inițiază lista de observații aferentă coloniei respective.

Ecranul de început al listei de observații.

Se selectează numele speciei, se introduc numărul de exemplare și
estimarea numărului maxim de exemplare din colonie, se selectează
statutul exemplarelor respective.

Se continuă înregistrarea cu sexul și vârsta exemplarelor,
eventuale observații, momentul observației.

Se precizează pe hartă poziția coloniei.

Se începe încheierea listei de observații prin: selectarea codului pătratului
în care se află colonia observată, introducerea numărului punctului de
observație, introducerea codului coloniei, selectarea tipului de observație,
estimarea numărului de perechi din colonie.

Se finalizează încheierea listei de observații prin: precizarea referitoare
la lista completă de specii, selectarea intensității vântului, introducerea
nebulozității, precizarea numelor observatorilor și validarea datei.

C. Evaluarea exactă a coloniilor de vânturel de seară

Dat fiind specificul evaluării, datele vor fi notate în prima fază pe hărți/fotografii tipărite ale coloniilor. Ulterior, datele pot fi introduse într-o bază de date sau alt format electronic (de ex., Excel).

Track-ul GPS

Este obligatorie înregistrarea unui track GPS de către observatori în cursul efectuării observațiilor. În cazul metodologiei suplimentare de evaluare a coloniilor vânturelului de seară, înregistrarea track-ului este obligatorie pentru ambii observatori. Track-ul trebuie să conțină și informația de timp pe fiecare track-point înregistrat.

Pentru ca datele colectate să poată fi folosite pentru îndeplinirea scopului metodologiei, acestea trebuie să conțină un set minim de informații. Pe lângă informațiile esențiale, le enumerăm și pe cele opționale, dar recomandate.

A. Evaluarea ciorii de semănătură

Se vor nota pentru fiecare pătrat de cioară de semănătură FĂRĂ colonie:
• data;
• codul pătratului;
• observatorii;
• faptul că nu a fost identificată nicio colonie.

Se vor nota pentru fiecare colonie (grup de cuiburi) identificată:
• data;
• codul pătratului;
• observatorii;
• coordonatele geografice exacte ale coloniei;
• specia;
• numărul de cuiburi;
• precizia numărării;
• tipul de habitat (opțional);
• speciile de arbori cu cuiburi (opțional);
• fotografie.

La coloniile vechi dispărute se vor nota:
• data;
• codul pătratului;
• observatorii;
• coordonatele geografice exacte ale coloniei;
• faptul că nu mai există colonia.

B. Vânturel de seară - monitorizarea generală

Pentru fiecare punct de observație efectuată se vor nota:
• data;
• ora exactă a începerii observației;
• durata observației;
• observatorul;
• codul punctului;
• coordonatele geografice ale punctului de observație;
• codul coloniilor de ciori acoperite;
• tipul observației: verificare prezență sau numărare;
• numărul perechilor estimate: minim și maxim;
• dacă au fost notate toate speciile de păsări observate;
• condițiile meteorologice: vânt (scara Beaufort) și nebulozitate (%).

Pentru fiecare specie se vor nota:
• coordonatele geografice ale punctului, dacă diferă de cel al punctului de observație;
• specia;
• numărul de exemplare: minim și maxim;
• sexul (dacă este cazul);
• vârsta (dacă este cazul);
• codul de cuibărit (dacă este cazul);
• mențiuni (opțional).

Informații auxiliare:
• traseele (track-urile) înregistrate cu GPS-ul pe fiecare punct. Track-ul trebuie să conțină și informația de timp pe fiecare track-point înregistrat;
• coordonatele geografice (punctele GPS) ale punctelor de observație noi sau mutate.

C. Vânturel de seară - metoda suplimentară

În cazul fiecărei colonii de vânturel de seară se vor nota:
• data;
• ora exactă a începerii observației;
• durata observației;
• observatorii;
• codul coloniei;
• coordonatele geografice ale coloniei;
• condițiile meteorologice: vânt (scara Beaufort) și nebulozitate (%);
• specia;
• numărul de perechi identificate, defalcate pe probabilitatea de cuibărit.

Coordonatorul trebuie să arhiveze și să păstreze toate datele colectate (atât cele legate de specii, cât și datele auxiliare, precum trasee și poze), pentru a fi accesibile în cazul necesității unor analize.

Pentru implementarea în condiții optime a metodologiei este nevoie de următoarele echipamente:

A. Evaluarea ciorii de semănătură

• mașină. Deși nu este obligatorie, în anumite zone poate ajuta o mașină de teren (4x4);
• formularele de teren;
• smartphone-ul cu GPS, cu bateria încărcată sau un dispozitiv GPS dedicat;
• fișierele cu limitele pătratelor, respectiv locul coloniilor vechi încărcate pe GPS sau telefon;
• o baterie externă – powerbank – în special dacă se utilizează o aplicație pe telefon pentru orientare, înregistrarea track-ului GPS sau înregistrarea observațiilor, este foarte important să ne asigurăm că bateria telefonului nu se va descărca în timpul observațiilor;
• binoclu;
• lunetă (opțional, dar poate ajuta);
• aparat foto (dacă fotografiile nu se vor realiza cu telefonul).

B. Vânturel de seară - monitorizarea generală

• mașină. Deși nu este obligatorie, în anumite zone poate ajuta o mașină de teren (4x4);
• formularele de teren;
• smartphone-ul cu GPS, cu bateria încărcată sau un dispozitiv GPS dedicat;
• fișierele cu limitele pătratelor, locul coloniilor de ciori, respectiv locul punctelor de observație din evaluările precedente, încărcate pe GPS sau telefon;
• o baterie externă – powerbank – în special dacă se utilizează o aplicație pe telefon pentru orientare, înregistrarea track-ului GPS sau înregistrarea observațiilor, este foarte important să ne asigurăm că bateria telefonului nu se va descărca în timpul observațiilor;
• binoclu;
• lunetă;
• aparat foto (dacă fotografiile nu se vor realiza cu telefonul).

C. Vânturel de seară - metoda suplimentară

Suplimentar față de cele enumerate la monitorizarea generală, observatorii vor mai avea nevoie de:
- hărți/fotografii tipărite ale coloniilor;
- la nevoie, instrument telescopic de minimum 7 metri lungime, echipat cu oglindă, sau aparat foto/video;
- la nevoie, scară metalică.

Anexa 1 - Formular de teren cioară de semănătură

Anexa 2 - Formular de teren vânturel de seară